Idealul educațional - o noțiune procustiană a drepturilor și libertăților omului

1 În cea mai mare parte, prezentul capitol a fost inspirată din lucrarea autorului Necesitatea introducerii Drepturilor fundamentale ale omului ca disciplină obligatorie și simplificarea programelor școlare în învățământul preuniversitar și folosită în semestrul 2, anul universitar 2021-2022, la disciplina Didactica specialității — științe socio-umane, în cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad.

2 Negulescu P. P., Geneza formelor culturii. București: Ed. Meridiane, colecția BPT, 1993

3 Mediul fiind înțeles nu doar din perspective natural-geografice, ci și ca ansamblu de influențe fizice și socio-culturale, un ansamblu față de care educația și legislația nu pot face abstracție.

4 Comenius J. A., Didactica Magna. București, 1970, p.24. https://vesteabuna.files.wordpress.com/2010/08/jan-amos-comenius-didactica-magna-public-pdf.pdf

5 Steiner, R., Creștinismul ca fapt mistic și misterele Antichității. Traducere de Moga P., prefață de Kugler W. București: Ed. Humanitas, 1993, p.5.

6 Pe frontispiciul templului lui Apollo din Delfi (localizat pe Muntele Parnassus, în Grecia) este inscripționată maxima care, tradusă din latină, însemnă “Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul (viitorul) şi zeii” și care a devenit proverbială ca învățătură împărtășită de Socrate discipolilor săi.

7 https://dexonline.ro/definitie/ideal

8 Deși noțiunea de globalizare are multiple sensuri și definiții, vom achiesa, așa cum am arătat și cu alte ocazii la definiția lui George Ritzer, potrivit căruia „globalizarea este o perspectivă care pune accentul pe capacitatea unor state moderne şi organizaţii în mare măsură capitaliste de a-şi spori puterea şi influenţa pe glob”.În acest sens, Ritzer, Ge., Globalizarea nimicului: cultura consumului şi paradoxurile abundenţei. Bucureşti: Ed. Humanitas, 2010, p. 33.

9 Gusti spunea că „idealul unei naţiuni este aristocraţia, în sensul că societatea naţională tinde să fie alcătuită numai din elite, adică din personalităţi sociale”. În acest sens, Gusti, D., Ştiinţa şi pedagogia naţiunii. În: Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice. Bucureşti: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1941, p. 610 Din mai multe izvoare istorice rezultă că pelasgii au fost înaintașii geților/dacilor.

11 Densușianu, N. Dacia preistorică. Partea a I-a. Bucureşti: Institutul de Arte Grafice „CAROL OÖBL”, 1913.

12 Drăgan, I.C. Noi, Tracii, Istoria multimilenară a neamului românesc.Vol.1. Craiova: Ed.Scrisul Românesc, 1976, p. p.69, 94-95, Apud. Homer.

13 Citatul este după Iosif Constantin Drăgan în cartea Noi Tracii, Istoria multimilenară a neamului românesc, Op.cit. p. 69.

14 Despre universitățile zalmoxiene, a se vedea Bălaşa, D., Basmul romanizării — dacii, întemeietorii Romei. Craiova: Fundaţia Artelor Dor, 1998, p.5.

15 Pitagora, Legile morale și politice. București: Antet, 2010, p.70.

16 Mai exact, ne referim la statul atenian. Această precizare este necesară deoarece sistemul educaţional grec vizează atât Atena cât și Sparta, iar cea din urmă se baza pe o educație militarizată.

17 Țiclea, Al. Retorica., ed.a III-a, revăzută și adăugită. București: Ed. Universul Juridic, 2010, p.48.

18 Drimba, O., Istoria culturii și civilizației. Vol., București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p.586.

19 Teodorescu, B. Cinci milenii de manipulare. [accesat la 20.04.2022]. Disponibil online: http://bentodica.blogspot.ro/2017/05/marele-manipulator.html, accesat la 10 iunie 2017.

20 Excepție făcând Sparta care se baza pe o educație ostășească, de supunere și executare strictă a ordinelor, astfel încât ei să se poată jerfi oricând pentru patrie. Carcea, M.I. (Coord.). Introducere în Pedagogie. Iași: Ed. Gh. Asachi 2001, p. 63-64.

21 Mommsen, Th., Istoria romană. Vol. I. București: Editura Științifică și enciclopedică, 1987, p. 31, 33-34.

22 Ibidem, p.31, 32-34.

23 Este de notorietate faptul că în evul mediu primele școli (educația formală) au funcționau în cadrul bisericilor și mănăstirilor.

24 Altarul Reîntregirii, Comenius Jan Amos — de la doctrina biblică la pedagogia creştină. Nr. 1/2009, p. 87-110, [accesat la 20.04.2022]. Disponibil: http://fto.ro/altarul-reintregirii/jan-amos-comenius-%E2%80%93-de-la-doctrina-biblica-la-pedagogia-crestina/

25 Acest capitol al lucrării (pct.2) a fost inspirat din lucrarea autorului Finalitățile educației și relațiile dintre ele, lucrare folosită în semestrul 1, anul universitar 2021-2022, la disciplina Fundamentele pedagogiei, în cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad.

26 Cucoş, C., Pedagogie Iași: Ed. Polirom, 1996, p. 42.

27 O listă completă a valorilor comune a fost propusă de Consiliul Europei în anul 1996.

28 Cele 8 competenţe-cheie sunt: comunicarea într-o limbă maternă, comunicarea într-o limbă străină, competența matematică, științifică și tehnologică, competența digitală, a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală.

29 Competenţele-cheie au fost adoptate prin Decizia nr.1720/2006 de Parlamentul European și Consilu (publicată în JO L 327, 24.11.2006, p. 45), precum și prin Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO L 394, 30.12.2006, pp. 10-18).Acestea au fost transpuse și în legislația țării noastre, conform art.2, alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011.

30 De pildă, competențe sociale și civice (din cadrul celor 8 competențe-cheie) implică între altele și cunoșterea de către educabili a drepturile omului. Ori, în țara noastră drepturile omului nu au fost recunoscute în planurile-cadru de învățământ. A fost nevoie de apariția unei legi speciale (legea nr. 273/2021) pentru ca acestea să aibă șansa de a fi predate.

31 Cristea, S., Finalitățile educației. Volumul 3. Ed. DPH Didactica Publishing House, p.7. [accesat la 28.11.2023]. Disponibil: https://booknation.ro/carti/carte-pdf.php?product_id=1161229#pdfcarte

32 Ionescu, M., Instrucție și educație, Ed. Vasile Goldiș, University Press, Arad, 2007, p.59-60

33 Art.2, alin.3 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 publicată în M.Of., Partea I nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

34 Nicu, A., Curs de pedagogie, p.10. [accesat la 28.11.2023]. Disponibil: http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%201_curs_7-Finalitatile%20educatiei.pdf

35 Aristotel nu folosește în mod expres termenul de bunăstare, însă îi descrie conținutul susținând că “legiuitorul, cu ajutorul dreptului, face cetățeanul mai bun, îl sprijină în năzuința lui spre perfecțiune, adică asigură realizarea deplină a naturii umane”. Apud Georgescu, St., Filosofia dreptului. O istorie a ideilor din ultimii 2.500 de ani. Ediția a II-a. București: All Beck, 2001, p.23.

36 Globalizarea a devenit publică abia după prăbușirea fostelor state comuniste.

37 ONU, Declarația Universală a Drepturilor omului, document care a fost adoptat şi proclamat de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 217 A (III) din 10 decembrie 1948. România a semnat Declaraţia la 14.12.1955. Admisă prin Rezoluţia 955 (X) a Adunării generale a ONU.

38 PIDESC a fost adoptat de către Adunarea Generala a ONU și a intrat în vigoare la data de 03.01.1976. România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212 din1974.

39 Art. 18,19 din DUDO.

40 Art. 25 din DUDO.

41 Preambului PIDESC.

42 Art.29 din Constituția României vorbește de garantarea libertății gândirii, a opiniilor, a credinţelor, a conștiinței, la art.47 de obligația asigurării traiului decent, iar la art.1 alin 3 se arată că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

43 Constituția Franței, adoptată la data de 4 octombrie 1958, asigură respectarea drepturilor omului prin câteva prevederi introductive care fac trimitere la Declarația franceză din 1789 și la preambulul Constituției din 1946.

44 Botkin, W.J., Elmandjra, M, Malița, M., Idei contemporane. Orizontul fără limită al învățării. Lichidarea decalajului uman. București: Editura Politică, 1981, p.66, 67.

45 Ibidem Botkin, W.J., Elmandjra, M, Malița, M., p.65.

46 „Interdependenţa dreptului la educaţie cu celelalte drepturi ale omului nu este nicăieri mai evidentă decât în procesul educativ” se arată în Agenda 2030, document adoptat în septembrie 2015 la cea de-a 70-a Sesiune a Adunării Generale a ONU. [accesat la 20.04.2022]. Disponibil: https://irdo.ro/pdf/IRDO_vol_Educatie_Dreptul%20la%20educatie_2016.pdf

47 ONU, Declaraţia de la Incheon, document adoptat în luna mai 2015 la Forumul Mondial privind educaţia organizat de UNESCO. [accesat la 21.11.2023]. Disponibil: https://irdo.ro/pdf/IRDO_vol_Educatie_Dreptul%20la%20educatie_2016.pdf

48 Acest capitol al lucrării (pct.4) a fost inspirat din lucrarea autorului Politici educaționale europene, lucrare folosită în semestrul 1, anul universitar 2022-2023, la disciplina Politici educaționale din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad.

49 Parteneriatul Statelor Unite ale Americii cu Uniunea Europeană este notoriu. A se vedea și concluziile Consiliului UE privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite (comunicat de presă din 7 decembrie 2020). [vizualizat la 21.11.2023]. Disponibil online: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/12/07/council-conclusionson-european-union-united-states-relations/

50 Duțu, M., Spre un nou model de globalizare — perspectivele altermondialismului, 2006, p. 116. [vizualizat la 21.11.2023]. Disponibil online: http://store.ectap.ro

51 Duțu, M., Manifest pentru cultura juridică. [vizualizat la 21.11.2023]. Disponibil online: https://www.juridice.ro/essentials/5392/manifest-pentru-cultura-juridica

52 Tomuleț, C., Asupra existenței și utilității dreptului natural: evoluția unui concept. În Studia Universitatis Babes Bolyai-Iurisprudentia nr.4/2000, Vol.65, p.1053. Apod. L.L Fuller, Positivism and Fidelity to Law: A Reply to Professor Hart (precit.), p. 658-659.

53 Cele 8 competențe cheie sunt: competențe de alfabetizare; multilingvistice; în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; digitale; personale, sociale și de a învăța să înveți; cetățenești; antreprenoriale; de sensibilizare și expresie culturală.

54 Recomandarea publicată în Jurnalul oficial al Uniunii Europene L 394/10 din 30.12.2006.

55 Teză susținută și prin concluziile celui de-al treilea Summit European al Șefilor de Stat și de Guvern al Consiliului Europei din Varșovia în 2005. [vizualizat la 21.11.2023]. Disponibil online: https://rm.coe.int/cdc-vol3/168097e755

56 Bruckner, P., Mizeria prosperității. București: Ed. Trei, 2002, pp. 9-10.

57 ONU, Declaraţia de la Incheon, document adoptat în luna mai 2015 la Forumul Mondial privind educaţia organizat de UNESCO. [accesat la 20.04.2022]. Disponibil: https://irdo.ro/pdf/IRDO_vol_Educatie_Dreptul%20la%20educatie_2016.pdf

58 Pentru o mai bună edificare asupra noțiunii de drept a se vedea și Rebreanu, V., Câteva reflecţii privind cunoaşterea dreptului. În: Revista Universul Juridic, nr. 11, București, 2018.

59 Media-digitala, Abandonul școlar: un fenomen într-o continuă creștere. [accesat la 20.04.2022]. Disponibil: http://jd.media-digitala.ro/index.php/2021/06/14/se-afla-studiile-superioareprintre-optiunile-romanilor/