Studii Juridice Universitare

Profesorul Nicolae OSMOCHESCU la 80 de ani

Vitalie Gamurari — 2026-05-26

Cu ocazia frumoasei aniversări a 80 de ani a dlui Profesor Nicolae Osmochescu, îi aducem cele mai sincere felicitări cu urări de bine, sănătate, bunăvoință, prosperitate și noi realizări la nivel profesional!
Profesorul Nicolae Osmochescu este recunoscut ca Părintele dreptului internațional al Republicii Moldova! Dlui a pregătit mai multe generații de juriști, în special în materie de drept internațional public, bucurându-se de o stimă și un respect deosebit din partea acestora, atât pentru calitățile sale profesionale, cât și cele personale.
Dl Nicolae Osmochescu a avut și are un aport deosebit la promovarea dreptului internațional, fiind ideologul fondării catedrei Drept Internațional din cadrul Universității de Stat din Moldova imediat după proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Recenzie la monografia „Fundamentele constituționale ale căilor de atac în Republica Moldova”, autori: Rusanovschi Iulian, Țurcan Serghei. Chișinău: UNU, 2024. — 176 p. — ISBN 978-9975-179-17-1

Andrei Smochină — 2026-05-26

Lucrarea de față abordează o temă de mare relevanță pentru dreptul constituțional și procesual din Republica Moldova: fundamentele constituționale ale căilor de atac. Întrun context legislativ în continuă schimbare și în fața unei literaturi științifice deficitare pe acest subiect, lucrarea reprezintă o contribuție semnificativă la dezvoltarea teoriei dreptului, aducând în prim-plan o analiză detaliată a căilor de atac ca garanții constituționale fundamentale.
Tema monografiei „Fundamentele constituționale ale căilor de atac în Republica Moldova” reiese din importanță majoră pe care o au căile de atac pentru teoria dreptului constituțional și pentru practica administrării justiției. Odată cu evoluția societății, a relațiilor sociale, a sistemului de drept și a tehnologiilor informaționale, căile de atac dobândesc noi dimensiuni. În același timp, nu există motive de stagnare a dezvoltării acestei instituții, nu există argumente care ar convinge că subiectul este suficient cercetat și reglementările existente în materia căilor de atac, atât în sfera dreptului public, cât și în sfera dreptului privat ar fi oarecum suficient de bine formulate și aplicate, încât orice efort suplimentar orientat spre dezvoltarea studiilor existente, spre adaptarea reglementărilor normative la noua realitate, ar fi inutil.

Analiza cercetărilor doctrinare privind problema încetării procesului penal la judecarea cauzei penale în fond

Petru Păun — 2026-05-26

Procesul penal trebuie să parcurgă etapele urmărire penală, judecarea cauzei și executarea hotărârii judecătorești, însă uneori aceste etape nu sunt parcurse complet, de exemplu, în cazurile de încetare a urmăririi penale sau achitare. Instituția încetării procesului penal în fața instanței de judecată a avut o dezvoltare istorică dificilă, legiuitorul făcând distincții clare între încetarea procesului penal și încetarea urmăririi penale, stabilind noi temeiuri și reguli pentru contestarea soluțiilor eronate. Totuși, experții consideră că sistemul modern al temeiurilor pentru încetarea procesului penal este incomplet și contradictoriu. Încetarea procesului penal este o decizie a judecătorului care, constatând prezența uneia dintre împrejurările legale, oprește procedurile și eliberează persoana acuzată de răspunderea penală, având efecte diferite în funcție de temeiul aplicat. Temeiurile pentru încetarea procesului penal sunt prevăzute în Codul de procedură penală al Republicii Moldova, aplicabile atât în ședințele preliminare, cât și după examinarea cauzei pe fond. Această instituție juridică, des aplicată, necesită reglementări mai detaliate pentru a evita interpretările neclare, oferind beneficii de economisire a timpului și resurselor, atât pentru persoana acuzată, cât și pentru organele de drept.

Patrimoniul și finanțarea partidelor politice

Igor Soroceanu — 2026-05-26

Reglementarea finanțării și gestionării patrimoniului partidelor politice este esențială pentru menținerea integrității și transparenței în procesul politic. Acest fapt este esențial să persiste într-un stat de drept și democratic. În contextul prezentului demers științific ne propunem să evidențiem unele aspecte de importanță esențială privind statutul și tipul patrimoniului partidelor politice, totodată precum ar fi temeiul legal și modalitatea de finanțare a partidelor politice.

Repere contextual-istorice ale apariției termenului de „drept transnațional”

Alexandru Bostan — 2026-05-26

Acest articol explorează originea și evoluția termenului „drept transnațional”, în special contribuția fundamentală a lui Philip Jessup. În 1956, Jessup a introdus conceptul, definindu–-l ca incluzând atât dreptul internațional public și privat, cât și alte reguli neconvenționale. Jessup a criticat limitările abordărilor juridice tradiționale, propunând o viziune integrată ce recunoaște rolul actorilor nestatali și al normelor de soft–law în reglementarea transnațională. De asemenea, în articol se discută despre rezistența inițială față de acest concept și despre acceptarea și extinderea sa ulterioară, subliniind importanța sa în era globalizării. Autorul concluzionează că dreptul transnațional reprezintă o schimbare fundamentală în gândirea juridică, reflectând complexitatea unei lumi globalizate și interdependente.

Aprecierea probelor în cadrul examinării cererilor de recurs de către Curtea Supremă de Justiție — prerogativă constituțională sau drept discreționar?

Iulian Rusanovschi — 2026-05-26

Articolul analizează ultimele modificări conexe care au fost operate odată cu adoptarea Legii nr. 64/2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, cu ajutorul cărora au fost modificate temeiurile unui recurs declanșat împotriva deciziilor instanțelor de apel. Astfel, în pofida faptului că rolul instanței supreme este de a asigura aplicarea uniform a legislației și de a verifica doar legalitatea unei decizii adoptate de instanța ierarhic inferioară, legiuitorul a venit cu o inovație care oferă Curții Supreme de Justiție dreptul arbitrar de a examina temeinicia hotărârii/deciziei instanței ierarhic inferioare și de a da apreciere probelor, comportându-se astfel, ca o instanță de fond. Aceste realități se consumă astăzi în condițiile în care ședințele de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție au loc în lipsa părților, iar în eventualitatea examinării temeiniciei deciziei recurate și a reaprecierii probelor fără a fi audiate părțile, există riscul iminent al adoptării unor hotărâri arbitrare și la utilizarea recursului ca un apel camuflat sub motivul aprecierii nerezonabile a probelor de către instanțele de judecată.

Inteligența artificială în investigarea infracțiunilor medicale: perspective și provocări

Constantin Pisarenco — 2026-05-26

Articolul analizează aplicarea tehnologiilor de inteligență artificială (IA) în investigarea infracțiunilor legate de asistența medicală necorespunzătoare. Sunt examinate avantajele și limitările utilizării IA, inclusiv creșterea acurateței și vitezei investigațiilor, precum și aspectele etice și juridice. Sunt prezentate exemple practice și sunt oferite recomandări pentru integrarea IA în practica juridică și medicală.

Procedee tactice utilizate în cadrul verificării declarațiilor la locul faptei

Mihai Sorbala — 2026-05-26

Pe parcursul urmăririi penale, adesea apare necesitatea în verificarea sau precizarea declaraţiilor făcute de martori, victime, bănuiţi sau învinuiţi despre evenimentele infracţiunii săvârşite. O astfel de verificare este utilă pentru ca ofiţerul de urmărire penală și procurorul care cercetează cauza să se convingă de existenţa reală a unor sau altor circumstanţe, împrejurări de fapt la locul infracţiunii despre care s-a declarat la audierea persoanelor. Verificarea la locul infracțiunii a declarațiilor persoanelor implicate în proces este adeseaori însoțită de dificultăți de natură obiectivă și subiectivă. Însă, cercetarea complexă a subiectului procedeelor și particularităților tactice ale actului de verificare la locul infracțiunii a declarațiilor persoanelor implicate în proces are o importanță teoretico-practică majoră − fapt ce a conturat și obiectul nostru de cercetare. Anume acestor probleme fundamentale li se atribuie studiul temeinic, în cadrul căruia sugestiile teoretice și recomandările practice la aplicarea normelor procesuale penale și a propunerilor de modificare a legislației procesuale penale sunt îndreptate la optimizarea activităților în domeniu și fortificarea pe esență a garanțiilor procesuale pe cazul persoanelor antrenate în orbita procesului penal.

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona pentru protecția denumirilor de origine și indicațiile geografice și semnificația acestuia pentru Republica Moldova

Svetlana Grisciuc-Bucica — 2026-05-26

Denumirile de origine ale mărfurilor și Indicațiile geografice sunt obiecte independente al proprietații intelectuale și au o anumită caracteristică, indică locul de origine. Acest articol prezintă o analiză juridică a Acordului de la Lisabona pentru protecția denumirilor de origine și a înregistrării internaționale a acestora și a Actului de la Geneva al Acordului de la Lisabona ca Sistemă internațională de la Lisabona. În special, articolul prezintă o analiză detaliată a prevederilor Actului de la Geneva, avantaje și caracteristici, precum și semnificația acestuia pentru Republica Moldova. Cuvinte-cheie: denumiri de origine ale mărfurilor, indicații geografice, Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona, Sistemul internațional de la Lisabona

Consideraţii privind raportul juridic în dreptul afacerilor

Elena Doina Ghica — 2026-05-26

Obiectivele acestei lucrări de cercetare sunt de a înțelege, din perspectivă teoretică și practică, conținutul raporturilor juridice în dreptul afacerilor. Dreptul afacerilor își propune să răspundă nevoilor practice din domeniul afacerilor, fiind permanent adaptat la noile provocări economice, particularitate care determină modificarea, în deplin acord și raportul juridic care stau la baza acestuia, în dinamica vieții economice. Dreptul afacerilor este o știință interdisciplinară care are o sferă largă, inclusiv norme ale altor ramuri de drept.

Încălcarea supremației Constituției prin eludare procedurilor constituționale de revizuire a acesteia

Serghei Ţurcan — 2026-05-26

Constituția este legea supremă care reglementează relațiile sociale fundamentale care sunt esențiale pentru instaurarea, menținerea și exercitarea puterii și care consacră drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Supremația reprezintă o trăsătură a Constituției care o plasează în vârful instituțiilor politico-juridice dintr-o societate organizată în stat. Protecţia supremației Constituţiei se exprimă și prin rigiditatea procedurilor prevăzute pentru revizuirea acesteia. Orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, trebuie să respecte procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă. Eludarea prevederilor constituționale referitoare la revizuirea Constituției reprezintă o încălcare a supremaţiei Legii Fundamentale.

Evoluția și complexitatea conceptului de „sistem juridic”: abordări normative și sociologice

Ion Postu — 2026-05-26

Acest articol examinează evoluția conceptului de sistem juridic, de la originile sale în filozofia politică și teoria juridică din secolul al XVIII-lea, până la interpretările moderne în dreptul comparat. Se discută relația strânsă dintre conceptele de „drept” și „sistem juridic”, evidențiind perspectivele cheie ale unor teoreticieni importanți precum Jeremy Bentham, Jean-Jacques Rousseau și Joseph Raz. Articolul explorează diferențele și suprapunerile dintre „drept” și „sistem juridic”, subliniind relevanța acestora în analiza contemporană a fenomenelor juridice. Se urmărește dezvoltarea sistemelor juridice de la fundațiile teoretice timpurii până la funcțiile lor actuale, analizând modul în care normele juridice, procedurile și instituțiile interacționează cu structurile și valorile societale. Știința juridică modernă nu are o abordare universală pentru definirea „sistemului juridic”, dar în general include atât perspective normative, cât și sociologice. Autorii propun o definiție proprie a conceptului de „sistem juridic”.

Valorile în drept: O abordare comparativă cu referințe din literatura juridică română, rusă, engleză, franceză și moldovenească

Andrei Negru — 2026-05-26

Identificarea valorilor dreptului, ce formează suportul de existențăa inclusive a sistemului juridic contemporan, este acel sisntetic element de natură socială ce diferențiază și concomitent, asigură contunuitatea evolutivă a oricărui sistem juridic în procesul de dezvoltare istorică. Dacă ne orientăm spre un sistem valoric, acceptăm la nivel de axiomă, interacțiunea, influența reciprocă, interacțiunea elementelor sistemice a valorilor ce determină sistemul juridic la o anumită etapă de dezvoltare a societății. Mai mult, valorile în drept, inevitabil necesită a fi privite și în calitate de component al culturii sociale și juridice ale unei națiuni ori, dreptul fiind o expresie componentă a acesteiea, într-un effect invers, influențează evoluția și păstrarea culturii sociale și juridice naționale.

Asistență juridică obligatorie ca instrument pentru asigurarea intereselor publice în procedura penală

Smochina Andrei — 2026-05-26

Interesul public în procedura penală este definit de dreptul la un proces echitabil, precum și de interesul fundamental al instanței, legat de propria sa legitimitate, de a desfășura procedura penală în timp util, fără amânări, întreruperi sau perturbări. Unul dintre instrumentele de asigurare a interesului public în acest caz este asistența juridică obligatorie, a cărei necesitate este stabilită de instanță, pe baza volumului și complexității aspectelor juridice și factuale ale cauzei, care pot depăși competența chiar și a unui inculpat calificat din punct de vedere juridic.

Unele abordări moderne și contemporane din doctrina socio-juridică privind conștiința juridică

Dumitru Baltag — 2026-05-26

Conștiința juridică ca formă a conștiinței sociale formulează conceptele, teoriile și doctrinele derivate istoric și transformate odată cu flexiunea regimului economic, politic și social. Ea exprimă evaluarea dreptului în vigoare din societate. Conștiința juridică interacționează cu alte forme diverse de conștiință socială: morală, religioasă, politică etc. Simțul juridic al conștiinței juridice este acea parte a „binelui interior”, care dirijează ca un accelerator al comportamentului, și care ne călăuzește în aprobarea sau dezaprobarea unor acțiuni sau a unor situații sociale, având ca relatare o normă juridică. Conștiința juridică se concepe dintr-o ordine juridică prestabilită, în special pe baza unor norme valabile și actuale într-o societate dată; o ordine normativă distinctă care poate fi coercitivă și educativă și care încorporează obligații și sancțiuni manifestate sub forma unor norme primare și secundare.

Testul Сurții Europene a Drepturilor Omului aplicat în contextul principiului legalității incriminării și pedepsei

Gheorghe Reniţă — 2026-05-26

Atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată o ingerință într-un drept garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ea verifică, mai întâi de toate, dacă ingerința este prevăzută de lege. Dacă răspunsul este afirmativ, atunci Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează dacă ingerința urmărește unul sau mai multe scopuri legitime. Din nou, dacă răspunsul este afirmativ, în cele din urmă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului verifică dacă ingerința este necesară într-o societate democratică. Acest algoritm de analiză mai este numit „triplu test”. Acești pași sunt urmați în majoritatea cazurilor. Totuși, în acest studiu se arată că în contextul articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (articol care garantează principiul legalității incriminării şi al legalității pedepsei), Curtea de la Strasbourg aplică, în esență, testul calității legii, cu unele particularități.

Natura obligațiilor pozitive ale statelor cu privire la protecția migranților prin prisma cadrul juridic internațional cu caracter universal

Alexandr Cauia — 2026-05-26

Protecția și garantarea drepturilor lucrătorilor migranți a fost subiectul unei preocupări constante în cadrul sistemului ONU. Crearea ONU și adoptarea Cartei ONU au pus fundamentul pentru o nouă etapă a relațiilor interstatale în domeniul protecției drepturilor omului. Carta ONU reprezintă primul tratat internațional multilateral care a inițiat dezvoltarea cooperării interstatale pe
segmentul protecției drepturilor omului. În pofida faptului că în cadrul procesului de elaborare a cadrului juridic internațional pertinent statele cu diferite sisteme politice și sociale în mod deliberat nu aveau intenția de a concretiza conținutul unei bune părți a conceptelor elaborate și ofereau definiții cu caracter general. Cu toate acestea, la nivel universal au fost adoptate o gamă largă de instrumente internaționale care stabilesc un cadru juridic general privind reglementarea migrației internaționale și standardele privind drepturile omului și libertăților fundamentale, inclusiv și a drepturilor lucrătorilor migranți.

Aspecte teoretico-practice privind importanța interpretării clasice a unor norme imperative de drept internațional

Vitalie Gamurari — 2026-05-26

Ultimele decenii se caracterizează prin încercarea de a oferi o interpretare unor norme imperative de drept internațional în dependență de interesele naționale ale statelor, în special ale Marilor Puteri. O astfel de abordare poate produce efecte negative asupra dreptului internațional in integrum. Or, părinții creatori ale acestor norme au avut mai multe dezbateri până au stabilit spiritul și esența normelor imperative în interesul comunității internaționale în ansamblul său. Interpretarea clasică a normelor imperative este unul din pilonii aplicării uniforme al dreptului internațional.

Argument

Vitalie Gamurari — 2026-05-26

Publicaţia periodică ştiinţifico–teoretică şi informaţional-practică „Studii Juridice Universitare“ a fost fondată în 2008, iar pe parcursul anilor a suferit mai multe modificări, inclusiv de fond și de formă, de fiecare având un scop nobil — îmbunătățirea calității volumelor publicate.
Astfel, respectând rigorile față de o revistă științifică, stabilite de autoritățile competente, a fost acceptat trecerea la formatul editării a două numere per an — Nr. 1 și Nr. 2, rezervând posibilitatea de editare a unui număr special, fie cu ocazia unei manifestări științifice semnificative, fie a unui proiect științific internațional.

Revista a trecut mai multe etape din punct de vedere al editării. A fost fondată în cadrul Facultății Drept, apoi a fost editată împreună cu Școala Doctorală Drept, modificarea respectivă fiind dictată de noul cadru legal — adoptarea de către Parlament la
17.07.2014 a Codului Educației al Republicii Moldova, în vigoare din 23.11.2014, dar, în egală măsură și a Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1007 din 10.12.2014.
Actualmente revista este editată de Facultatea Drept și Școala Doctorală ULIM, care la rândul său a unificat cele 3 (trei) școli doctorale existente anterior, având în cadrul său și 3 (trei) reviste acreditate de ANACEC.

Garantarea demnității umane în jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova

Serghei Ţurcan — 2026-05-26

Printre valorile fundamentale care constituie punctele de referință pentru sistemul constituțional al Republicii Moldova se numără și demnitatea umană. Demnitatea este un atribut inalienabil al individului, o valoare care reprezintă baza drepturilor omului și care interzice orice atitudine umilitoare sau degradantă la adresa persoanei. Fiecare om merită să fie respectat în mod necondiționat, demnitatea făcând parte din substanța drepturilor omului. Prin urmare, nu pot fi aduse atingeri demnității umane în cazul restrângerii exercițiului unui drept fundamental. În jurisprudenţa sa referitoare la cuantumului salariului minim, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că demnitatea umană nu este compatibilă cu sărăcia şi, prin urmare, statul nu poate pretinde că a avut în vedere demnitatea cetăţenilor săi în condiţiile în care salariul minim nu-i permite persoanei să treacă de pragul sărăciei.

Recenzie la monografia „Tipologia sistemelor juridice contemporane”, autori: Postu Ion, Rusnac Veronica. Chişinău: ULIM, 2024. – 196 p. ISBN 978-9975-84-209-9

Alexandru Bostan — 2026-05-26

Necesitatea de a ordona și clasifica este esențială pentru orice știință, însă în domeniul social, unde există o diversitate de opinii, această necesitate devine și mai pronunțată. Astfel, tipologia dreptului capătă o importanță deosebită datorită caracteristicilor sale sistemice evidente.
Autorii Ion Postu și Veronica Rusnac subliniază necesitatea de a reconsidera vechile paradigme stabilite la mijlocul secolului XX, care descriau un peisaj juridic static. Aceste paradigme nu mai reflectă realitățile actuale, unde, datorită globalizării juridice, sistemele juridice naționale devin din ce în ce mai permeabile. Autorii propun că existența sistemelor juridice mixte conturează o nouă paradigmă juridico-socială, care necesită perspective flexibile și adaptabile sistemelor contemporane.

Recenzie la monografia „Reglementarea juridică și asigurarea inviolabilității vieții private, familiale și intime”, autori: Butnaru Iulia, Țurcan Serghei. Chișinău: ULIM, 2023. – 162 p. – ISBN 978-9975-84-192-4

Andrei Smochină — 2026-05-26

Monografia reprezintă o investigaţie ştiinţifică în care exercițiul analitic se materializează în certe rezultate științifice, care elucidează problemele legate de protecția dreptului la invilabilitatea vieții private, detalii, care de obicei, nu sunt prezente exhausiv în bibliografia de specialitate. Retrospectiv, vom observa că până în prezent nu a existat un studiu integral al problematicii menționate.
Tema tratată de autori reprezintă cu adevărat o provocare teoretică, rezultată direct din modul de a trata și de a tranșa problematica garantării dreptului fundamental la inviolabilitatea vieții private.

Piața unică europeană și incidența raționamentului jurisdicțional a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Mihai Poalelungi — 2026-05-26

Obiectul de cercetare al prezentului demers științific îl constituie impactul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Prin studiul dat se arată multitudinea de domenii în care Curtea a fost catalizatorul evoluției. Schimbările juridice aduse au promovat atât echitatea între cetățenii europeni cât și au dezvoltat drepturile fundamentale ale acestora. Deși Uniunea Europeană a pornit de la o entitate orientată pur economic, se prezintă transpunerea viziunilor și valorilor europene în îmbunătățirea calității vieții, dar și concentrarea evoluției pe plan economic, social și politic. Cercetarea arată obstacolele întâlnite de Curte și imperfecțiunile deciziilor luate. Totuși trebuie să se recunoască, că chiar dacă Curtea în unele cazuri își asumă riscant de multe competențe iar în alte cazuri vrea să se impună punând sub semnul întrebării suveranitatea rămasă statelor membre, în final evoluția e una pozitivă. Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au avut per general un efect pozitiv atât în formarea UE de azi, cât și în obiectivele cristalizate în acest drum comun european al echității, prosperității și evoluției socio–economice.

Documente cu caracter de recomandare adoptate de organizațiile internaționale prin prisma efectelor în raport cu obligațiile cu caracter imperativ ale statelor

Aliona Cigulea — 2026-05-26

Sistemul normativ internațional este unul complex, în care normelor juridice le revine un rol special. Practica demonstrează că în pofida faptului că numărul de cazuri de încălcare sau de nerespectare a normelor de drept internațional este în creștere, totuși statele, dar și alți actori internaționali încearcă să-și motiveze acțiunile prin argumente bazate pe dreptul internațional. Or, o astfel de abordare poate și trebuie privită ca o recunoaștere a rolului și locului normelor juridice în cadrul sistemului normativ internațional. „Egoismul” național al statelor caracterizat prin nedorința delegării unor drepturi suverane dreptului internațional și-a lăsat amprenta și asupra procesului de creare a normelor de drept internațional. Or, majoritatea normelor de drept internațional rămân a fi norme cu caracter de recomandare pentru state, ultimele rezervandu-si dreptul de a se expune în raport cu acestea printr-o formă ce caracterizează tradițiile juridice naționale. Cea de-a doua jumătate a secolului XX s-a caracterizat prin codificarea „în forță” a dreptului internațional, inclusiv grație eforturilor întreprinse de Comisia de Drept Internațional împuternicită de Adunarea Generală a ONU cu această funcție nobilă.

Transferul persoanelor condamnate - formă de asistență juridică internațională în materie penală

Mihai Sorbala — 2026-05-26

Cert este că, dezvoltarea fară precedent a relaţiilor internaţionale în societatea contemporană a fost însoţită de o creştere, de asemenea fară precedent, a criminalităţii internaţionale prin proliferarea unor forme ale criminalităţii organizate pe teritoriul mai multor state. Respectiv, în scopul prevenirii, precum şi descoperirii diferitor categorii de infracţiuni, mai ales cele consumate în afara teritoriului unui stat, apare necesitatea cooperării în materie penală între state. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie o provocare de maximă actualitate în domeniul dreptului, atât datorită importanţei, cât şi complexităţii pe care le implică, cu consecinţe pe plan naţional şi internaţional. Din acest unghi remarcant este de subliniat faptul, că asistenţa juridică internaţională în materie penală reprezintă un domeniu extrem de important în cadrul cooperării internaţionale între state şi este o formă a cooperării juridice internaționale. În această ordine de idei, transferul pesoanelor condamnate reprezintă pe lângă celelate forme de cooperare juridică internaţională în materie penală, deci, o importantă formă de cooperare juridică internațională, sau o instituție, acțiune de cooperare internațională în materie penală.

Excluderea recursului în anulare din legislația națională prin Legea nr. 264/2023 prin prisma dreptului la apărare și a accesului liber la justiție

Iulian Rusanovschi — 2026-05-26

Articolul analizează apariția și evoluția unei căi extraordinare de atac — recursul în anulare — din sistemul legislative al R. Moldova, inclusive excluderea recursului în anulare din procedura penală prin Legea nr. 264/2023. Odată cu excluderea acestei căi de atac din procedura penală, dispare încă un mechanism intern de asigurarea a dreptului la apărare și a liberului acces la justiție, pe de o parte, dar și o pârghie națională important care avea menirea să prevină eventualele condamnări ale R. Molvoda la CtEDO, pe de altă parte. Deși inițial legiuitorul și-a propus să îmbunătățească prin această lege calitatea actului justiției, consecințele s-ar putea să fie cu totul altele. Odată cu excluderea recursului în anulare din procedura penală, nu mai există nici un mecanism intern pentru înlăturarea viciilor fundamentale care sunt adesea admise în procesele de judecată.

Maximizarea valorii entității prin analiza echilibrului financiar dintr-o perspectivă patrimonială

Cristina Mihaela Nagy — 2026-05-26

Obiectivele acestui articol sunt de a oferi atât o înțelegere teoretică, cât și practică a conceptelor de patrimoniu, echilibru financiar, capital social și goodwill; de a determina natura juridică a patrimoniului; de a identifica elementele sale componente; și de a înțelege rolul analizei echilibrului financiar dintr-o perspectivă patrimonială în funcționarea unei entități. Patrimoniul la începutul activității unei entități este supus schimbărilor datorită fluxurilor de numerar din perioada financiară, precum și modificărilor valorii elementelor patrimoniale ca urmare a dinamicii prețurilor, schimbărilor în prețurile acțiunilor și cursurilor de schimb ale valutelor străine deținute. Acești factori influențează rentabilitatea prin creșterea sau scăderea veniturilor, independent de eforturile companiei.

Arbitrabilitatea litigiilor corporative în doctrina și sistemele juridice străine

Igor Arseni — 2026-05-26

Conform doctrinei actuale de drept civil, persoanele își exercită independent drepturile civile, inclusiv protecția judiciară. Alegerea formei de protecție revine persoanei vătămate și poate include acorduri preliminare în litigiile corporative. Din cauza duratei și ineficienței procedurilor judiciare, se acordă o atenție sporită soluționării alternative a litigiilor, în special prin metode extrajudiciare. Arbitrajul, o metodă tradițională încă din dreptul roman, este crucial în acest context. Totuși, arbitrabilitatea litigiilor rămâne o problemă nerezolvată, datorită lipsei unei definiții legislative clare și a standardelor precise. Studierea arbitrabilității este esențială pentru clarificarea acestei ambiguități, mai ales în litigiile corporative. Relevanța acestui studiu constă în nevoia de a fundamenta teoretic și practic conceptul de arbitrabilitate.

Natura juridică a acțiunii pauliene (III)

Nicolae Fală — 2026-05-26

Din punct de vedere practic nu mai este nevoie de o teorie consolidată a acțiunii pauliene care să explice toate aspectele sale, ci ar fi suficientă evocarea principiului general sub forma interzicerii fraudării drepturilor creditorilor, care să fie dezvoltat pe cale pretoriană prin intermediul precedentelor judiciare. Acțiunea pauliană este construită pe unele derogări de la principiile fundamentale ale dreptului civil și anume principiul libertății contractuale, relativitatea efectelor contractului și inviolabilitatea proprietății.

Idealul educațional - o noțiune procustiană a drepturilor și libertăților omului

George Vlăescu — 2026-05-26

Prezenta lucrare încercă să surprindă câteva dintre corelațiile raporturilor survenite în spațiul cultural european între drepturile omului și „crăiasa” sistemelor educaționale, idealul educațional, în condițiile oarecum abrupte ale trecerii educației formale de la credință la laicizare, de la naționalism la interculturalism. Un studiu care evidențiază la scara timpului disfuncționalitățile acestor raporturi, în scopul de a invita la reflecție și, totodată, de a încuraja promovarea drepturilor omului în sistemele de învățământ contemporane.