Unele abordări moderne și contemporane din doctrina socio-juridică privind conștiința juridică
DOI:
https://doi.org/10.54481/Cuvinte cheie:
conștiință socială, conștiința juridică, conştientizare, ordine juridică, ordine normativăRezumat
Conștiința juridică ca formă a conștiinței sociale formulează conceptele, teoriile și doctrinele derivate istoric și transformate odată cu flexiunea regimului economic, politic și social. Ea exprimă evaluarea dreptului în vigoare din societate. Conștiința juridică interacționează cu alte forme diverse de conștiință socială: morală, religioasă, politică etc. Simțul juridic al conștiinței juridice este acea parte a „binelui interior”, care dirijează ca un accelerator al comportamentului, și care ne călăuzește în aprobarea sau dezaprobarea unor acțiuni sau a unor situații sociale, având ca relatare o normă juridică. Conștiința juridică se concepe dintr-o ordine juridică prestabilită, în special pe baza unor norme valabile și actuale într-o societate dată; o ordine normativă distinctă care poate fi coercitivă și educativă și care încorporează obligații și sancțiuni manifestate sub forma unor norme primare și secundare.
Referințe
1 P. J. Serrano. Legal conscience as one of the decisive philosophical and psychological aspects of law. În: Revista de Direito Brasileira, Vol. 20, n. 8, 2018, p. 5.
2 A. Bailly. Dictionnaire grec-français. Le Grand Bailly. Ed: Publisher French and European Publications Inc 2000, p. 1848.
3 Encyclopédie de la philosophie. La Pochothèque. Ed: LGF, 2002, p. 314.
4 J. Webster. Conscience. În: Dictionnaire critique de la théologie. Paris: PUF, 2007. p. 310.
5 P. Flobert. Le Grand Gaffiot Dictionnaire Latin-Français. Ed: Hachette-Livre, 2000, p. 402.
6 F. TerrÉ, A. Sayag. Conscience et connaissance du droit, in Travaux du Colloque de sociologie juridique franco-soviétique, Paris: CNRS, 1977, p. 139
7 A. Furetière. Le Dictionnaire universel d'Antoine Furetière. Tome I. Ed.: Forgotten Books, 2013.
8 M. Diderot, M. D'Alembert. Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers. Tome 3, p. 902. https://archive.org/details/EncyclopeYdieou9Dide
9 M. Spatari, O. Jacota-Dragan. Esenţa şi natura conştiinţei juridice. În: Anuarul catedrei de ştiinţe socioumane şi asistenţă socială. Bălţi: US "Alecu Russo", 2017, p. 89-90.
10 D. Piana, E. Schijman, N. Wagener. Where is the Law Living? Juridicity and Methods of Research in the Works of Susan Silbey. În: Droit et Société 100, 2018, p. 5. https://doi.org/10.3917/e.drs1.100.0645
11 S. E. Merry. Getting Justice and Getting Even: Legal Consciousness among Working-Class Americans. Chicago: Chicago UP, 1990.
12 L. B. Nielsen. Situating Legal Consciousness: Experiences and Attitudes of Ordinary Citizens About Law and Street Harassment, n. 3, 2000, p. 1059.
13 P. Ewick, S. Silbey. The Common Place of Law: Stories from Everyday Life. Chicago: University of Chicago Press, nr. 3, 1998, p. 46. https://doi.org/10.7208/chicago/9780226212708.001.0001
14 M. V. Wilson. Auguste comte's conception of humanity. În: International Journal of Ethics, Vol. 38, No. 1, 1927, p. 93. https://doi.org/10.1086/207649
15 P. F. Savona. Tra etica e diritto: coscienza giuridica e costituzionalizzazione della persona. În: Etica & Politica, XXII, 2020, 2, p. 777-778.
16 Idem.
17 É. Delassus. La notion de personne dans l'éthique de Spinoza. În: L'Enseignement philosophique, n. 6, 2009, p. 25. https://doi.org/10.3917/eph.596.0021
18 R. Descartes. Princípios da Filosofia. Rio de Janeiro: UFRJ, 2002, p. 27.
19 Udo Thiel. The early modern subject: self-consciousness and personal identity from Descartes to Hume. New York: Oxford University Press, 2011, p.114-115. 20 Idem. https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199542499.001.0001
21 P. Benichou. Réflexions sur l'idée de nature chez Rousseau. În: Pensée de Rouss, Ed. Seuil, 1984.
22 V. Luc. Philosophie et philosophie des normes chez Kant. În: Multitudes, Vol. 3, n 34, 2008, p. 206. https://doi.org/10.3917/mult.034.0206
23 I. Kant. Antropologia din perspectiva pragmatic. Ed.: Antet, 2013.
24 Idem, p. 3.
25 F. Nietzsche. The Gay Science. (trans. J. Nauckhoff, A. Del Caro). Cambridge: Cambridge University Press, 2001, p. 354 https://doi.org/10.1017/CBO9780511812088
26 E. Durkheim. Représentations individuelles et représentations collectives. În: Revue de Métaphysique et de Morale, Tome VI, (1898). Québec: Chicoutimi, 2002.
27 A. Fouillee. Les éléments sociologiques de la morale. Paris: Alcan, 1905, p. 161.
28 A. Fouillée. Morale des idées-forces. Ed.: Bnf collection ebooks, 2016.
29 Idem. p. 128
30 L. Sfez. Duzuit et la théorie de I'Etat (représentation et communication). În: Gehèse dé I'Etat, A.P.D. Tome XXI, Sireg 1976, p. 112.
31 Léon Duguit. Les doctrines juridiques objectivistes. 1927. p. 140.
32 C. Stere. Curs de drept constituţional. (Litografiat). Biblioteca Academiei de Ştiinţe a României, 1910, p. 42.
33 Idem. p.40, p. 41.
34 Idem. p. 34.
35 Idem. p. 130-131.
36 E. Speranţia. Problemele sociologiei contemporane. Ed: Casa scoalelor, 1944. p. 61.
37 B. Negru, A. Negru. Normativitatea, realitatea juridică şi esenţa social a dreptului în societăţile contemporane. În: Administrarea Publică, nr. 4, 2011, p. 42.
38 Mircea Djuvara. Teoria generală a dreptului (enciclopedia juridică). București: All, 1995, p. 45
39 Idem. p. 117
40 W. J. Chambliss, R. B. Seidman. Law, Order and Power. Ed: AddisonWesley, 1982, p. 70.
41 S. S. Silbey. After legal consciousness. În: Review of Law and Social Science, 1, 2005, p. 328. https://doi.org/10.1146/annurev.lawsocsci.1.041604.115938
42 S. S. Silbey. Legal Culture and Consciousness. În: International Encyclopedia of Social and Behavioral Sciences, 2001, p. 8623-8629. https://doi.org/10.1016/B0-08-043076-7/02913-2
43 P. Ewick, S. Silbey. The Common Place of Law: Stories from Everyday Life, Chicago: University of Chicago Press, 1998, p. 42. https://doi.org/10.7208/chicago/9780226212708.001.0001
44 Idem. p. 28
45 Idem.
46 P. Ewick, S. Silbey. Op. cit., p. 33-56.
47 O. V. Kravchenko. Legal consciousness and forms of its deformation. În: Journal of Legal, Ethical and Regulatory Issues. Volume 24, Special Issue 1, 2021, p.2.
48 A. Ross. Direito e Justicia. Ed.: Edipro, 2021, p. 421.
49 Idem. p. 13
50 J. Habermas. A Constelación Pós-Nacional. São Paulo: Littera Mundi, 2001.
51 I. I. Sharavara Sense of justice as legal category and its main structural elements. În: The RIGHT, Volume 1, 2023, p.58-59.
52 J. Habermas. Fatti e norme. Contributo ad una teoria discorsiva del diritto e della democrazia, Milano: Guerini e Associati, 1996.
53 V. A. Rybakov. Sense of justice: question of concepts. În: Вестник Омского университета. Серия «Право», № 3 (44). 2015, c. 23-28.
54 Теория государства и права: схемы и комментарии. 5-е изд. М.: Юриспруденция, 2007. c. 30.
55 В. М. Сырых. Теория государства и права. М., 1998. c. 117.
56 Теория государства и права. отв. ред. А. В. Малько. М.: КНОРС, 2006. c. 298.
57 Теория государства и права: учебник. Под ред. А. С. Пиголкина. М.: Юрайт, 2006. c. 606
Л. В. Тихомирова, М. Ю. Тихомиров. Юридическая энциклопедия. М.: Юринформцентр, 1997. c. 346.
58 Теория государства и права: учебное пособие. Под ред. Л. В. Смирнова. М., 2004. c. 265
Общая теория права и государства. Под ред. В. В. Лазарева. М.: Юристъ, 1997. c. 194.
59 А. Н. Чашин. Теория государства и права. М.: Дело и сервис (ДиС), 2008, c. 636
Н. М. Юрашевич. Эволюция понятия правового сознания. În: Правоведение, № 2, 2004, c. 181
В. Г. Батуркин. Понятие и структура правового сознания. În: История государства и права, № 5, 2004, c. 21
А. В. Поляков, Е. В. Тимошина. Теория государства и права. СПб.: СПбГУ, 2005, c. 157.
60 В.В. Аванесян, С.В. Андреева. Большая юридическая энциклопедия. М.: Эксмо, 2007, c. 463.
61 С. С. Пискунова. Современное правосознание: понятие, характерные черты и функции. În: Закон и право, № 8, 2003, c. 28
В. Д. Перевалов. Теория государства и права. М.: Юрайт, 2007, c. 206.
62 А. К. Уледов. Структура общественного сознания (теоретико-социологическое исследование). М.: Мысль, 1968, c. 99
Д. A. Чуйков. Системообразующие принципы правосознания. În: Юридическое образование и наука, № 3, 2007, c. 40.
63 А. В., Поляков, Е. В. Тимошина. Общая теория права. Учебник С.-ПГУ, 2017, c. 157.
64 M. A. Gusarova The concept of legal awareness in modern integrative theories (case study of A. V. Polyakov's and I. L. Chestnov's conceptions). In: Society: Philosophy, History, Culture. 2017, p. 28-31.
65 В. И. Червонюк. Теория государства и права. М. ИНФРА-М , 2006, c. 463.
66 O. Bejan. Unele reflecţii asupra gândirii socio-umane. p. 131. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Unele%20reflectii%20asupra%20gindirii%20socioumane_0.pdf
67 V. A. Rybakov. Op. cit. p. 26.
68 Общая теория права и государства. Учебник. Под редакции В. В. Лазарева. 2-е издание. Москва: Юристь, 1996. р. 195
Gh. Costachi. Conţinutul şi valoarea culturii juridice într-un stat de drept. În: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, nr.3, 2011, p. 32
69 Общая теория права и государства. Учебник. Под редакции В. В. Лазарева, p. 194.
70 I. H. Szilagyi. Social Legal Consciousness or Legal Culture? În: Administration and Finances Law Review, Vol. 7. No. 2, 2022, p.8-9. https://doi.org/10.53116/pgaflr.2022.2.1
71 Idem.p.10
72 A. M. Naschitz, Conștiința juridică socialistă, București: Ed. Științifică, 1964, p. 29.
73 Gh. Boboş. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1983, p. 194.
74 M. Dvoracek, Gh. Lupu. Teoria generală a dreptului. Iaşi: Fundaţia "Chemarea", 1996, p. 43.
75 Gh. Lupu și Gh. Avornic. Teoria geenrală a dreptului. Chişinău, 1998, p. 198.
76 Gh. Avornic. Tratat de Teoria generală a statului și dreptului. Volumul II, 2009.
77 M. Calmîc. Conştiinţa juridică ca premisă a reformării vieţii social-juridice a societăţii Republicii Moldova. Teză de doctorat. 2012. p. 54.
78 M. Calmîc. Aspecte teoretice privind esenţa noţiunii conştiinţei juridice. În: Legea şi viaţa, nr. 6, 2010, p. 30-35.
79 M. Spatari, O. Jacota-Dragan. Esenţa şi natura conştiinţei juridice. Bălţi: US "Alecu Russo", 2017, p.90.
80 T. Popovici. Aspecte teoretice şi practice ale culturii juridice în Republica Moldova. "Cultura juridică şi prevenirea corupţiei" în: Materiale ale conferinţei internaţionale din 1 noiembrie 2007, Chişinău. 2007, p. 16.
81 Gh. Costachi. Cultura juridică în sfera justiției - garanție a securității persoanei în statul de drept. În: Studii şi cercetări juridice. Partea 3, 2021, p. 116.
82 A.M. Ковалева. Правосознание: понятие и сущность. În: Пробелы в российском законодательстве, N. 1, 2018, c. 42.
83 Общая теория права и государства. Учебник. Под редакции В. В. Лазарева. 2-е издание. Москва: Юристь, 1996. р. 196.
84 С.С. Алексеев. Общая теория права. Курс в двух томах. Т. 2. М.: Юрид. лит., 1982, c. 212.
85 Е. И. Махрова. Правовая природа профессионального правосознания: понятие, структура и функции. În: Общество: политика, экономика, право, nr. 8 (121), 2021.
86 В. П. Малахов. Теория правосознания. Опыт формирования: монография. М.: ЮНИТИДАНА, 2020, с. 246.
87 В. В. Сафронов. Правосознание гражданина: автореф. дис. … канд. юрид. наук: Краснояр. гос. ун-т., 2004, с. 13.
88 И. А. Кравец. Формирование российского конституционализма (проблемы теории и практики). Москва - Новосибирск: Изд-во ЮКЭА, 2002, с. 328.
89 Е. И. Стабровский. Классификация правового сознания: традиционные и современные подходы. În: Вестник Академии МВД Республики Беларусь, № 1 (43), 2022, c. 106. 90 Idem.
91 Idem
92 Г.К. Фёдоров. Теория государства и права. Кишинев: Реклама, 1998. р.251.
93 M. Badalova.The necessity and main factors of formation of legal consciousness and culture. În: Экономика и социум, №2(105), 2023, c.40-42.
94 A.M. Ковалева.Op. cit., p.42.
95 Gh. Lupu, Gh. Avornic. Op. cit., p. 198.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
