Unele aspecte privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine în dreptul internațional privat al Republicii Moldova

Victoria MILEŞCO, doctorand
Recenzent: Lilia MĂRGINEANU, doctor în drept, conferenţiar universitar

Some Aspects Concerning the Recognition and Execution of Foreign Courts Judgements in the Context of Private International Law of the Republic of Moldova The article addresses some general issues regarding the recognition and enforcement of foreign decisions in the Republic of Moldova, identifies universal principles and provisions based on which such a procedure is performed. The trends and the advantages are formulated, the provisions of the legislation are analyzed. Keywords: international private law, international civil procedure, recognition of foreign judgments, enforcement of foreign judgments, code of civil procedure

Articolul tratează câteva probleme de ordin general privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor străine în Republica Moldova, identifică principii şi dispoziţii universale pe baza cărora se realizează o astfel de procedură. Sunt formulate tendinţele şi avantajele, sunt analizate prevederile legislaţiei. Cuvinte-cheie: drept privat internaţional, procedură civilă internaţională, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, executarea hotărârilor judecătoreşti străine, codul de procedură civilă

În ultimul timp observăm o tendinţă de creştere a numărului cererilor de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine, pentru a fi executate silit pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, actualitatea temei alese, este una indiscutabilă, deoarece există multe probleme ce ţin de dreptul altor state care urmează a fi aplicate de către instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova, care se datorează creşterii raporturilor juridice cu element străin ce se determină prin dezvoltarea comerţului, totodată a migrării cetăţenilor ţării noastre în alte state, inclusiv a celor străini pe teritoriul Republicii Moldova.

Importanţa subiectului ales este supusă unei cercetări mai ample şi evidenţierea lacunilor procesual-civile ale Republicii Moldova, pentru a avea o funcţionare mai eficientă şi a exclude posibilitatea de apariţie a conflictelor de legi, totodată a reduce însuşi desfăşurarea procedurii şi a crea facilităţi pentru cetăţenii noştri şi cei străini.

În unele cazuri, soluţionarea litigiilor la instanţele de judecată este prevăzută de clauzele de arbitraj, care au fost convenite de părţi în contractile încheiate. În altele, aceasta este o utilizare a alternativei de alegere a instanţei şi a ţării de adresare, care este prevăzută de legislaţiile mai multor state, inclusive şi a Republicii Moldova (art. 39 al Codului de Procedură Civilă)1.

Totodată, pentru a primi careva „avantaje“ din utilizarea posibilităţii alegerii instanţei şi a ţării de adresare, întâlnim cazuri de încălcare a principiului general de înaintare a acţiunilor la sediul pârâtului, în lipsa unor careva norme legale sau contractuale (art. 38 CPC). Acest principiu este consfinţit şi în art. 2 a Recomandărilor UNIDROIT — Principiile Transnaţionale ale Procedurii Civile (2004)2.

Astfel de cazuri de adresare a acţiunii la instanţa mai „comodă“ pentru reclamant, sunt inacceptabile din punct de vedere legal, în situaţia când între părţi există clauză de arbitraj, care este ignorată sau chiar încălcată de reclamant şi instanţa care acceptă soluţionarea cazului.

Potrivit art.471 alin. (1) lit. c) CPC refuzul de a încuviinţa executarea silită a hotărârii judecătoreşti străine se admite în cazul când examinarea pricinii este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova.

Totodată, legislaţia procesuală a Republicii Moldova nu prevede în mod expres dreptul instanţelor naţionale de a refuza încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine în cazul în care hotărârea a fost emisă cu încălcarea competenţei, stabilite de părţi în clauza arbitrală.

Totuşi, în temeiul art.471 alin. (1) lit. e) CPC, cererea de recunoaştere a hotărârii străine se respinge în cazul în care executarea ei poate să contravină ordinii publice. Lipsa unei prevederi exprese şi clare a noţiunii de ordine publică, duce la aplicarea neuniformă a acestei prevederi legale de către instanţele judecătoreşti.

Legislaţia Republicii Moldova nu cunoaşte o definiţie a ordinii publice. În doctrină şi în jurisprudenţă ordinea public este privită ca o totalitate de dispoziţii legale imperative de drept public şi de drept privat ce urmăresc ca finalitate apărarea instituţiilor şi valorilor fundamentale ale societăţii, ocrotirea socială a tuturor persoanelor, a drepturilor şi libertăţilor omului.

În conformitate cu art.115 alin. (4) a Constituţiei Republicii Moldova, organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică. Legiuitorul a stabilit unele norme imperative în vederea reglementării competenţei instanţelor şi procedura de judecată.

Astfel, potrivit art.28 alin. (3) CPC, instanţele judecătoreşti de drept comun judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea persoanelor fizice şi juridice rezidente sau nerezidente, autorităţilor publice, organizaţiilor cu investiţii străine, organizaţiilor internaţionale care practică activităţi de întreprinzător, dacă prin înţelegere a părţilor nu se stabileşte o altă modalitate de soluţionare a litigiului.

Prin urmare, în cazurile în care o instanţă din ţara străină a soluţionat un litigiu, care urma a fi soluţionat de instanţa prevăzută de clauza arbitrală, instanţa străină a ignorant şi încălcat prevederile contractului încheiat între părţi, iar hotărârea judecătorească străină a fost emisă cu încălcarea gravă a competenţei.

În aceste circumstanţe, încălcarea competenţei stabilite de către părţi constituie o încălcare a dreptului părţilor de stabilire a modalităţii şi instanţei de soluţionare a litigiilor (drepturi cu valoare de principiu pentru procedura civilă), ceea ce contravine direct normelor imperative sus-menţionate, stabilite în act legislativ organic (Codul de Procedură Civilă) şi în consecinţă ordinii publice a Republicii Moldova.

Mai mult, în aceste cazuri instanţele străine încalcă art.14 alin.(1) al Pactului internaţional din 16.12.1966 cu privire la drepturile civile şi politice, care prevede că orice persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil şi public de către un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege, care să decidă asupra contestărilor privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil3.

În opinia mea, instituţia recunoaşterii şi executării hotărîrilor judecătoreşti străine necesită totuşi o abordare amplă, care necesită elaborarea unui mecanism de aplicare a reglementărilor interne şi internaţionale.

Hotărârile arbitrale străine pot fi recunoscute în Republica Moldova spre a beneficia de puterea lucrului judecat dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

— hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunţată;

— tribunalul arbitral care a pronunţat-o a avut competenţa să judece litigiul;

— există reciprocitate în ce priveşte efectele hotărârilor arbitrale străine între Republica Moldova şi statul tribunalului care a pronunţat hotărârea4.

Aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Când hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul se instituie următoarele condiţii suplimentare:

— a constatării înmânării către această parte, în timp util, a citaţiei pentru termenul de dezbateri în fond;

— a constatării înmânării acţiunii arbitrale;

— a constatării faptului că acestei părţi i s-a dat posibilitatea de a se apăra;

— că aceleiaşi părţi i s-a dat posibilitatea de a exercita calea de atac împotriva hotărârii invocate.

Caracterul definitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în faţa tribunalului arbitral poate fi invocate numai de către acea persoană.

Actualitatea problemei propuse spre examinare poate fi prezentată sub următoarele aspecte:

— Dezvoltarea şi amplificarea relaţiilor cu diverse organizaţii internaţionale accelerează şi oferă Republicii Moldova posibilitatea de a diversifica şi a intensifica sfera economică şi privată internaţională. Persoanele fizice şi juridice, cetăţeni ai Republicii Moldova, sunt participanţi la circuitul economic şi comercial internaţional. Părţile au posibilitatea prin intermediul arbitrajelor internaţionale şi instanţelor judecătoreşti străine să-şi rezolve litigiile apărute, valorificându-şi şi protejând drepturile sale pretutindeni dacă au fost lezate, hotărârile străine emise devenind definitive şi obligatorii pentru părţi.

— Creşterea fără precedent a raporturilor cu element străin între subiecţii ordinii juridice internaţionale reclamă necesitatea de a fi stabilită cu promptitudine procedura recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine, pe care utilitatea o reclamă să fie certă şi sigură.

— În societate există diverse raporturi în cadrul cărora chiar dacă nu are loc deplasarea teritorială a bunurilor, persoanele străine sunt învestite prin dreptul lor naţional cu prerogative care urmează să fie exercitate în raport cu bunurile situate sau aflate pe teritoriul altor state. În acest caz se impune necesitatea de a stabili limitele de recunoaştere a acestor drepturi de legislaţia naţională a statului pe teritoriul căruia sunt situate sau se află bunurile.

— În cazul raporturilor însoţite de elementul de extraneitate din domeniul dreptului civil şi al familiei (moştenirea, regimul matrimonial, tutela etc.), se presupune atribuirea unui regim juridic, care în unele situaţii declanşează un conflict pozitiv sau negativ de legi.

Spre final, menţionez faptul, problema investigată nu este cercetată de către autori minuţios, ea este tratată exhaustiv, în unele cazuri făcându-se trimitere doar la termeni, fără a da careva explicaţii.

Astfel, ţinând cont de importanţa şi complexitatea problemei studiate, putem descrie următoarele aspecte de interes ştiinţific, care necesită o atenţie deosebită şi un studiu mai aprofundat:

— cercetarea complexă în domeniul recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine, a procedeelor de implementare a convenţiilor internaţionale, care urmează a fi aplicate pentru a proteja drepturile şi obligaţiile participanţilor la circuitul internaţional;

— cercetarea gradului de incidenţă a reglementărilor internaţionale în cadrul legislativ naţional actual şi prezentarea particularităţilor care există în raporturile cu element străin în situaţia Republicii Moldova;

— prezentarea unei structuri după o viziune proprie cu luarea în consideraţie a fiecărei particularităţi ce va fi descrisă în cadrul lucrării;

— depistarea lacunelor în legislaţia naţională şi introducerea unor modificări în vederea protejării drepturilor persoanelor fizice şi juridice naţionale.