Apariția acestei lucrări este semnificativă, dat fiind că dreptul penal european se preocupă de un ansamblu multidimensional de legislație și jurisprudență, în care joacă un anumit rol instanțele europene și naționale, legislațiile europene și naționale, dar, în egală măsură și alte autorități și structuri. Acesta este un sistem hibrid, chiar dacă posedă unele noțiuni și valori comune, care, în consecință, justifică clasificarea sa ca pe o ramură separată de drept.
O importantă ipoteză de bază a acestei lucrări este că un sistem european de justiție penală este deja pus în aplicare. Deși acesta este fragmentat și lipsit de consistență sub mai multe aspecte, treptat prinde însă contur. Această presupunere a fost făcută din două motive. În primul rând, pentru că prezintă sistemul european de justiție penală așa cum există în prezent. Iar în al doilea rând, dreptul penal european se prezintă ca un sistem de justiție penală existent în statele membre. Atunci când dreptul penal european este prezentat într-o manieră integrată, este posibil să se identifice atât influența reciprocă a dreptului Uniunii Europene, cât și a legislației naționale în materie penală. Adoptând această abordare, va deveni posibilă delimitarea mai exactă atât a competențelor Uniunii Europene, cât și a statelor membre.
Lucrarea este împărțită în patru părți și este compusă din nouă capitole.
În Partea I, Ordinea juridică a Uniunii, formată din capitolele 2 și 3, este pusă în discuție influența generală a dreptului Uniunii Europene asupra sistemelor naționale de justiție penală. Această parte analizează aspectele de natură instituțională generală, fără de care nu se poate înțelege funcționarea Uniunii Europene într-un sistem penal de justiție. Problemele selectate sunt de o importanță deosebită pentru cei care sunt familiarizați cu dreptul penal, dar mai puțin familiarizați cu dreptul instituțional european.
În Partea a II-a, Dreptul penal în Uniunea Europeană, care constă din capitolele 4, 5 și 6, se arată că Uniunea Europeană deși a elaborat norme în domeniul dreptului penal, totuși a lăsat statelor membre cea mai mare parte a procesului de punere a lor în aplicare și a realizării acestora. Abordarea Părții a II-a este opusă celei precedente. În această parte, influența dreptului Uniunii Europene asupra sistemelor penale de justiție ale statelor membre constituie baza prin intermediul căreia sunt tratate problemele de natura dreptului penal material sau de natură procedurală.
Partea a III-a, Cooperarea europeană și punerea în aplicare în Europa, abandonează perspectiva națională și prezintă o abordare europeană comună de combatere a infracțiunilor. Capitolele 7 și 8 abordează interacțiunea dintre statele membre în materie de drept penal. Norma aplicabilă privind cooperarea între statele membre este de origine europeană comună. Spre deosebire de alte organizații regionale, Uniunea Europeană a creat un sistem propriu de cooperare. În plus, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului Uniunii Europene.
În Partea a IV-a, Provocările dreptului penal european, care constă din Capitolul 9, Regândirea dreptului penal european, sunt aduse în discuție provocările pentru materia dreptului penal european. Este realizată o analiză a problemelor care merită o atenție specifică și necesită a fi reglementate. În cazul în care este posibil, autorul își prezintă recomandările.
Cartea este completată cu anexe. Sunt incluse un index, un tabel de cauze, un tabel al legislației, o bibliografie selectivă și lista de literatură în domeniul dreptului penal european în statele membre, precum și o listă relevantă de pagini web.
Lucrarea este adresată avocaților, practicienilor, reprezentanților mediului academic, studenților etc. Ea vine să completeze acel vacum prezent în societate în general, dar și să influențeze caracterul tradițional conservator caracteristiv specialiștilor în materie de drept penal, în special.
Conf. univ., dr. Vitalie GAMURARI
