Cazul ex-premierului ucrainean Iulia Timoşenko şi impactul acestuia asupra relaţiei dintre Ucraina şi UE

Alexandru Grecu, doctorand
Recenzent: V. Gamurari, dr., conf. univ.

The purpose of this publication is the investigation of the situation of Ukraine under the case of Yulia Tymoshenko with all circumstances that ,, plays“ at the detriment of the Ukrainian state for the moment. Ukraine has always been seen as an important but uneasy to deal with political partner of the European Union. The signing an Association Agreement between EU and Ukraine remained on the table. Currently In Kiev, there is a real revolution. ECHR has sentenced Ukraine in case of prime minister Yulia Tymoshenko and decided that its placement in preventive detention in 2011 was „arbitrary and illegal“. Doing the research and analysis of the case Yulia Tymoshenko, we easily see how much it damage the image of Ukraine and what serious barrierit is in the movement towards the EU. Keywords: Ukraine; Yulia Tymoshenko; detention; EU; ECHR.

Obiectivul acestui articol este cercetarea situaţiei reale a Ucrainei sub aspectul cazului Iuliei Timoşenko şi avînd în vedere cumulul de circumstanţe care influenţează în sens negativ statul ucrainean. Ucraina întotdeauna a fost un partener politic important al UE, dar totdată este şi unul destul de problematic. Semnarea acordului de asociere dintre UE şi Ucraina este încă în stare suspendată. Mai ales că la momentul de faţă la Kiev are loc o adevărată revoluţie. Referitor la cazul Iulia Timoşenko, CEDO a condamnat Ucraina şi a decis că detenţia preventivă a ex- premierului ucrainean din anul 2011 a fost una ,, arbitrară şi ilegală“. Făcînd cercetarea şi analiza cazului Iulia Timoşenko, am depistat cît de mult s-a prejudiciat imaginea Ucrainei şi a blocat mişcarea acestui stat către UE. Cuvinte cheie: Ucraina; Iulia Timoşenko; detenţie; UE; CEDO.

Introducere. Ucraina este un stat cu o poziţie geografică strategică. Incontestabil este faptul că alegere pe care o vor face ucrainenii în cursul său de cooperare pe mai departe, este foarte important atît pe plan intern pentru populaţia statului, cît şi pe plan extern în raport cu celelalte state. Mai ales că SUA şi un şi de state europene au un interes clar pentru ceea ce se întimplă în Ucraina.

Problematica integrării statului ucrainean în UE este la ordinea zilei pînă în prezent.

Scopul articolului. Prezentul articol vine să pună în discuţie blocajul Ucrainei în cursul său european sub lumina cazului Iuliei Timoşenco şi cumulul de circumstanţe care ,,joacă“ în defavoarea statului ucrainean. Articolul dat este rezultatul unui studiu mai aprofundat a acestui aspect interdependent dintre cazul ex-premierului ucrainean şi vectorul, cumulativ cu viteza de dezvoltarea şi integrare a acestui stat în UE.

Mai mult, ca atît, incontestabilă este actualitatea temei abordate.

Metode şi materiale aplicate. În cadrul cercetării pentu întocmirea prezentului articol am folosit mai multe metode de cercetare ştiinţifică, şi anume: metoda analizei logice, metoda istorică şi metode pur juridice. Avînd în vedere actualitatea temei, sursele de baza de informare sunt internetul şi media.

Conţinutul de bază. La Kiev, la ziua de azi are loc o adevarată revoluţie. Protestele cetăţenilor ucraineni, care nu sunt deacord cu legile adoptate de Rada Supremă ( Parlamentul ucrainean) si care cer eliberarea Iuliei Timoşenco au început înca în toamna anului 2013. Totodată, protestanţii cer revenirea la textul iniţial al constituţiei din 1996 în contextual in care, de la 1 ianuarie 2006 au intrat in vigoare modificările la Constituţia Ucrainei, adoptate de Rada Supremă la 8 decembrie 2004: redistribuirea prerogativelor preşedintelui Ucrainei în favoarea Primului ministru şi al Radei Supreme1.

Diplomaţii UE şi-au pierdut speranţa inca la  sfârşitul  lunii noiembrie, că Ucraina este decisă să semneze Acordul de Asociere la Vilnius. Asta în contextual faptului că guvernarea de la Kiev se eschivează în mod abslout vădit să facă paşi fermi spre calea europeană.

În timp ce Rada Supremă a Ucrainei amână votarea legii cu privire la posibilitatea tratamentului deţinuţilor în străinătate, Guvernul de la Kiev dă asigurări că toate condiţiile tehnice pentru semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană au fost îndeplinite. Pe de altă parte, premierul ucrainean a declarat că „vrea normalizarea relaţiilor economice cu Rusia“.

Legea cu privire la posibilitatea lecuirii deţinuţilor în străinătate, ar permite fostului premier condamnat, Iulia Timoşenko, să părăsească ţara. Astfel, elaborarea proiectului final este tergiversată din diferite motive invocate de grupul de lucru al Radei Supreme.

De cealaltă parte, Ministrul de Externe al Ucrainei, Leonid Kojara a declarat că guvernul de la Kiev a îndeplinit toate condiţiile tehnice pentru semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană la summitul de la Vilnius: „Suntem de părere că, la momentul de faţă, Ucraina a îndeplinit toate condiţiile tehnice, au rămas cele politice“.

Important este de menţinat că una dintre cele mai importante condiţii pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană este eliberarea liderei opoziţiei ucrainene, Iulia Timoşenko, sau cel puţin transferul acesteia în străinătate pentru tratament2.

Astfel, prezentăm pe scurt cazul ex-premierului ucrainean, Iulia Timoşenko, pentru a clarifica aspectul legal, dar si cel politic, pe care cît am dori să îl ocolim, în acest caz, pare a fi inevitabil.

La 11 octombrie 2011, în cadrul examinării dosarului №1-657/11, în şedinţă publică, prezidată de judecătorul Rodion Kireev, după patru ore de citire a constatărilor, acesta a condamnat-o pe Iulia Timoşenko la 7 ani de închisoare pentru abuz de putere, în temeiul art. 365, alin. (3) CP al Ucrainei.

Justiţia ucraineană a găsit-o vinovată pe Timoşenko de abuz de putere când exercita funcţia de premier, pentru semnarea în 2009 a unui contract cu gigantul rus al gazului Gazprom, considerat de actualele autorităţi ale ţării — în frunte cu preşedintele Víktor Ianukovici — ca extrem de prejudiciabil pentru Ucraina.

Guvernul fostei republici sovietice estimează că ţara a pierdut circa 15 miliarde de euro din cauza acestui contract care a stabilit condiţii foarte dezavantajoase pentru Ucraina şi pe care autorităţile încearcă de mulţi ani să-l revizuiască fără succes. Potrivit acordului încheiat în 2009 şi în vigoare până în 2019, compania ucraineană de gaze Naftogaz trebuie să plătească anual cantitatea de 41, 6 miliarde de metru cubi de gaz, chiar dacă a importat mai puţin, având în vedere clauza contractuală ,,take or pay“ (take or pay — Clauză dintr-un contract de aprovizionare cu gaz, care prevede o anumită perioadă de timp o cantitate minimă specifică de gaz trebuie să fie plătit pentru dacă este sau nu este acceptată livrarea de către cumpărător. Unele contracte contin o perioadă de timp în care cumpărătorul poate lua o livrare ulterioară a gazului, fără penalităţi)3.

Între timp, la tribunalul din Jarkov, unde îşi ispăşeşte pedeapsa Timoşenko, se desfăşoară de al doilea proces penal, vechi de zece ani, în care şefa opoziţiei ucrainene este acuzată de deturnare de fonduri publice, de mituirea fostului premier Pavlo Lazarenko, de contrabandă cu gaze ruseşti şi fraudă fiscala în perioada 1997—1998, când conducea grupul Sisteme energetice unite din Ucraina (SEUU), infracţiuni pasibile de 12 ani de închisoare4. Procesul nu a putut înainta în acest timp, din cauza refuzului repetat al acuzatei de a compărea în faţa completului de judecată.
Procuratura generală o mai acuză pe Timoşenko de organizarea, în 1996, a asasinării deputatului şi omului de afaceri Evgheni Şerban. Dacă va fi deschis de tribunal, procesul ar putea să ducă la condamnarea la închisoare pe viaţă a liderei opoziţiei, în cazul în care va fi găsită vinovată.  Preşedintele Ianukovici a refuzat în repetate ocazii să o amnistieze pe fosta şefă a guvernului până la momentul când se vor încheia toate cauzele penale împotriva ei. Acesta a dat asigurări că procesul fostului premier nu a fost unul de natură politică, ci s-a desfăşurat strict în limitele legii5.

Ulterior, Viktor Ianukovici, a declarat că este dispus să o elibereze din închisoare pe Iulia Timoşenko. Totul, în schimbul achitării pagubelor pe care se presupune că aceasta le-a provocat ţării prin semnarea unui contract de gaz cu Rusia, estimat de guvern de circa 14,7 miliarde de euro.

Uniunea Europeană, care consideră că încarcerarea Iuliei Timoşenko răspunde intereselor politice ale adversarilor săi, a cerut în repetate ocazii Ucraniei să revizuiască cazul fostului premier. ‘Cazul Timoşenko’ a îngheţat practic relaţiile dintre Ucraina şi UE, care cere eliberarea liderei opoziţiei6.

Astfel, condamnată definitiv în august 2012 la şapte ani de închisoare cu executare, Iulia Timosenko încă în august 2011, la cîteva zile după plasarea sa în detenţie provizorie la Kiev, a depus o plîngere la CEDO, în care denunţă numeroase încălcări ale drepturilor sale fundamentale.
CEDO a condamnat Ucraina în dosarul fostului premier, Iulia Timoşenko, decizînd că plasarea acesteia în detentie preventivă, în 2011, a fost „arbitrară şi ilegală“.
Instanţa de la Strasbourg a condamnat Ucraina pentru patru încălcări ale drepturilor fundamentale ale Iuliei Timosenko, dar pe de alta parte, interesant este faptul că a respins plîngerea privind relele tratamente faţă de aceasta.

Ea a reclamat că nu a beneficiat de nici un tratament medical adecvat din august 2011 pînă în luna mai 2012, atunci cînd a suferit numeroase probleme de sănătate, pentru că în aprilie 2012 să fie transferata împotriva voinţei sale într-un spital din Harkov, fiind agresată în timpul acestui transfer. Fostul premier ucrainean contesta, de asemenea, legalitatea detentiei sale7.

Michael Mann, purtător de cuvînt al şefului Afacerilor Externe din Uniunea Europeana, Catherine Ashton, a arătat regretul său faţă de rezultatul judecării cauzei Iuliei Timoşenko.

Mann a precizat ca UE este „profund dezamagită“ de procedurile juridice care au împiedicat două personaje importante ale opoziţiei de la participarea la alegerile parlamentare, „ca urmare a unor procese care nu au respectat standardele internaţionale“.

Celălalt personaj politic la care s-a referit Mann este fostul ministru de Interne al Ucrainei, Iurii Luţenko, care a fost închis după un alt proces controversat şi care a contestat arestarea şi detenţia la Curtea Europeana a Drepturilor Omului8.

Dacă să revenim la tema alegerilor parlamentare, la care a făcut referire Mann, în cadrul unui interviu amplu cu Iulia Timoşenko, având titlu „Prizionera din Kiev“ publicat în ultimul număr al revistei „Politique internationale“ (nr.138/2012—2013), ex-premierul explică raţiunea principală a încarcerării sale — împiedicarea ei de a participa la viaţa politică şi, în primul rând, la alegerile parlamentare din octombrie 2012.

Ea subliniază apăsat apartenenţa sa la Partidul popular european şi menţionează legăturile sale politice cu SUA, Marea Britanie, Spania şi Letonia9.

Extrem de vizibil este interesul SUA faţă de cazul Timoşenko, dar şi faţă de Ucraina în general.

Secretarul adjunct de Stat al SUA, Victoria Nuland, a remarcat că cazul — Iulia Timoşenko a fost discutat la fiecare întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor ucrainene. Totodată, ea menţionează că “ Eliberarea Iuliei Timoşenko, ar fi un semnal puternic al angajamentului Ucrainei spre calea europeană, dar se pare că preşedintele încă nu este pregătit să întreprindă aceste măsuri,,.
În timpul întâlnirii comitetului, senatorii au cerut Departamentului de Stat al SUA de a impune sancţiuni împotriva autorităţilor din Ucraina. Departamentul de Stat, Ministrul Apărării şi secretarul de stat a dat personal guvernului ucrainean de înţeles că violenţa va conduce la examinarea posibilităţii de aplicare directă a sancţiunilor.

Totodată, Caitlin Hayden, o purtătoare de cuvânt a Consiliul Naţional american pentru Securitate declară: „Suntem foarte îngrijoraţi de violenţele care au avut loc pe străzile din Kiev şi îndemnăm toate părţile la o detensionare imediată a situaţiei. Amplificarea tensiunii în Ucraina este consecinţa directă a eşecului Guvernului de a recunoaşte revendicările legitime ale populaţiei ucrainene. Statele Unite continuă să examineze măsuri suplimentare, ca răspuns la folosirea violenţei.

Îndemnăm Guvernul ucrainean să adopte măsuri care să reprezinte progrese în Ucraina, inclusiv abrogarea legilor antidemocratice adoptate în ultimele zile, retragerea poliţiei antirevoltă din centrul Kievului şi începerea unui dialog cu opoziţia politică“10.

Peste 100 000 de persoane au semnat o petiţie către administraţia preşedintelui SUA, Barak Obama prin intermediul căreia de cere eliberarea ex-premeierului ucrainean, Iulia Timoşenko. La data de 15 ianuarie 2014, acest numar se estima la 109 mii 207 persoane11.

In textul Rezoluţiei Parlamentului European din 13 decembrie 2012 referitoare la situaţia din Ucraina (2012/2889(RSP)) Parlamentul European, a menţionat:

— având în vedere rezoluţiile şi rapoartele sale anterioare, în special cele din 1 decembrie 2011 conţinând recomandările Parlamentului European, ale Consiliului, Comisiei şi ale SEAE privind negocierile pentru Acordul de asociere UE-Ucraina şi cele din 24 mai 2012 privind situaţia din Ucraina şi cazul Iuliei Timoşenko ,

— având în vedere rapoartele interimare şi concluziile preliminare ale misiunii de observare a alegerilor din Ucraina a OSCE/ODIHR, în special Raportul privind rezultatele şi concluziile preliminare, publicat la 29 octombrie 2012, întocmit împreună cu Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European şi Adunarea Parlamentară a NATO,

— având în vedere declaraţia comună din 12 noiembrie 2012 a Înaltului Reprezentant al UE, Catherine Ashton, şi a comisarului Štefan Füle cu privire la alegerile parlamentare din Ucraina,

— având în vedere concluziile din 10 decembrie 2012 ale Consiliului cu privire la Ucraina,

— având în vedere declaraţia din 3 octombrie 2012, făcută de fostul Preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski şi de fostul Preşedinte al Parlamentului European Pat Cox, conform căreia alegerile vor fi „decisive“ pentru viitorul Ucrainei, iar „relaţiile dintre UE şi Ucraina au ajuns într-un punct mort“,

— având în vedere raportul delegaţiei ad-hoc de observare a alegerilor din partea Parlamentului European, referitor la alegerile parlamentare din Ucraina, prezentat la reuniunea Comisiei pentru afaceri externe din 6 noiembrie 2012,

— având în vedere Planul de acţiune UE-Ucraina privind liberalizarea vizelor, adoptat la 22 noiembrie 2010, s-a conchis:

A. întrucât summit-ul UE Ucraina de la Kiev din 2011 a recunoscut Ucraina ca o ţară europeană cu o identitate europeană, care are o istorie comună şi valori comune cu ţările din Uniunea Europeană;

B. întrucât observatorii OSCE/ODIHR şi observatorii electorali internaţionali au găsit dovezi conform cărora alegerile ucrainene s-au caracterizat printr-o acoperire mediatică dezechilibrată, nereguli în ceea ce priveşte componenţa comisiilor electorale, lipsa transparenţei în finanţarea partidelor, utilizare abuzivă a resurselor administrative şi condiţii inechitabile, oglindite şi în absenţa celor mai bine plasaţi candidaţi ai opoziţiei, aflaţi în închisoare din motive politice, fapta care constituie un regres, comparativ cu alegerile generale anterioare;

C. întrucât OSCE a formulat o evaluare în general pozitivă a procesului electoral, observatorii internaţionali au indicat o lipsă de transparenţă în modul de colaţionare a rezultatelor finale şi au apreciat negativ atât procesul de consemnare a voturilor la 77 dintre cele 161 de comisii electorale districtuale monitorizate şi faptul că întârzierile la consemnarea voturilor au continuat în ziua de 10 noiembrie în 12 colegii uninominale;

D. întrucât, în conformitate cu rapoartele OSCE/ODIHR, procesul post-electoral a fost afectat de nereguli, întârzieri la numărarea voturilor şi o lipsă de transparenţă la nivelul comisiilor electorale;

E. întrucât, într-o declaraţie comună, Vicepreşedintele/Înaltul Reprezentant Catherine Ashton şi Comisarul Štefan Füle şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la desfăşurarea procesului de post-electoral, care a fost marcată de nereguli;

F. întrucât alegerile generale din 28 octombrie 2012 au fost considerate un test esenţial prin care Ucraina îşi poate demonstra ireversibilitatea angajamentului ţării pentru dezvoltarea unui sistem democratic veritabil, consolidarea statului de drept şi continuarea reformelor politice;

G. întrucât, pentru prima dată, Comisia de la Veneţia şi Adunarea parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au formulat recomandări în care se stipulează clar că Ucraina ar trebui să dispună de un sistem proporţional cu liste deschise;

H. întrucât trimisul special al Parlamentului European, Aleksander Kwasniewski, a avertizat în legătură cu încercările de a izola Ucraina, ceea ce ar putea conduce la crearea unor condiţii favorabile pentru instituirea unor regimuri nedemocratice;

I. întrucât reuniunea la nivel înalt UE-Ucraina, din decembrie 2011, care ar fi trebuit să conducă la semnarea acordului de asociere, nu şi-a îndeplinit obiectivul datorită neliniştii manifestate de UE în legătură cu situaţia politică din Ucraina, în special arestarea şi judecarea liderilor opoziţiei, Iulia Timoşenko şi Iuri Luţenko;

J. întrucât parlamentul ucrainean (Verkhovna Rada) examinează în prezent proiectul de Lege nr. 8711, un act legislativ contrar libertăţii, care va limita libertatea de exprimare şi de întrunire pentru cei care susţin drepturile omului pentru persoanele LGBT; întrucât Comisia pentru Drepturile Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite a hotărât recent că această lege încalcă articolele 19 şi 26 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice,

1. consideră că este regretabil că, conform observatorilor OSC, APCE, Adunării parlamentare a NATO şi Parlamentului European, campania electorală, procesul electoral şi post-electoral nu au respectat principalele standarde internaţionale şi reprezintă un pas înapoi în raport cu alegerile naţionale din 2010;

2. remarcă, în special, că anumite aspecte ale perioadei pre-electorale (arestarea liderilor politici ai opoziţiei, lipsa unor condiţii echitabile cauzată, în primul rând, de utilizarea inadecvată a resurselor administrative, lipsa transparenţei în ceea ce priveşte finanţarea campaniei şi a partidelor şi de dezechilibrele în materie de acoperire mediatică) şi neregulile şi întârzierile în ceea ce priveşte procesul de numărare şi consemnare a voturilor constituie un pas înapoi în raport cu recentele alegeri naţionale;

3. subliniază faptul că faptul că doi lideri ai opoziţiei, Iulia Timoşenko şi Iuri Luţenko, precum şi alte persoane erau în închisoare în timpul alegerilor afectează în mod negativ procesul electoral;

4. subliniază că problemele actuale în relaţiile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană pot fi rezolvate numai cu condiţia unei dorinţe clare a autorităţilor ucrainene de a elabora şi de a pune în aplicare reformele necesare, în special în domeniul legal şi judiciar, cu scopul de adera pe deplin la principiile democraţiei, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, drepturilor minorităţilor şi statului de drept; solicită acordarea unui sprijin activ şi efectiv în procesul de reformă de către instituţiile Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei, inclusiv Comisia sa de la Veneţia;

9. îşi exprimă sprijinul neîncetat pentru aspiraţiile europene ale poporului ucrainean; regretă faptul că recentele alegeri parlamentare nu reprezintă un progres semnificativ în ceea ce priveşte credibilitatea Ucrainei sub acest aspect; subliniază că UE rămâne hotărâtă să conlucreze cu Ucraina, inclusiv cu societatea civilă (ONG-uri, organizaţii religioase etc.) pentru îmbunătăţirea instituţiilor democratice, pentru consolidarea statului de drept, asigurarea libertăţii media şi pentru progresul pe calea reformelor economice esenţiale;

10. confirmă angajamentul UE de a continua consolidarea relaţiilor cu Ucraina, prin semnarea acordului de asociere, de îndată ce autorităţile ucrainene demonstrează acţiuni hotărâte şi progrese concrete, după cum s-a cerut mai sus, eventual până la summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, în noiembrie 2013; remarcă faptul că progresul în ceea ce priveşte asocierea politică şi integrarea economică depinde de angajamentul concret al Ucrainei faţă de principiile democratice, statul de drept, independenţa sistemului judiciar şi libertatea media;

11. ia act de adoptarea şi semnarea legii privind referendumurile din Ucraina; se aşteaptă ca autorităţile ucrainene să acorde atenţie recomandărilor Comisiei de la Veneţia, odată ce acestea vor fi disponibile, pentru a soluţiona orice speculaţii privind abuzurile posibile ale acestei legi;

12. face un apel ferm către autorităţile ucrainene să găsească, împreună cu trimişii Parlamentului European, Aleksander Kwasniewski şi Cox Pat, o soluţie rezonabilă şi dreaptă în cazul Timoşenko; îndeamnă guvernul ucrainean să respecte şi să pună în aplicare deciziile finale ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului referitoare la cauzele aflate în curs ale Iuliei Timoşenko şi Iuri Luţenko;

13. cere Ucrainei să pună capăt aplicării selective a justiţiei în ţară, la toate nivelurile de guvernare, şi să permită partidelor din opoziţie să participe la viaţa politică în condiţii echitabile; cere, în acest context, autorităţilor să elibereze şi să reabiliteze opozanţii persecutaţi politic, printre care Iulia Timoşenko, Iuri Luţenko şi alţii;

14. salută semnarea acordului modificat de facilitare a vizelor dintre Uniunea Europeană şi Ucraina, care, în comparaţie cu acordul actualmente în vigoare, introduce îmbunătăţiri clare în ceea ce priveşte eliberarea vizelor pentru cetăţenii ucraineni; cere Consiliului să avanseze pe calea dialogului pe tema liberalizării vizelor dintre UE şi Ucraina, în perspectiva summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013;

15. îndeamnă ferm pe VP/ÎR Catherine Ashton şi Comisarul Štefan Füle să intensifice angajamentul UE în privinţa Ucrainei şi să rămână angajaţi în depunerea de eforturi pentru utilizarea întregului potenţial al relaţiilor dintre UE şi Ucraina, pentru beneficiul cetăţenilor Ucrainei şi ai UE, prin, inter alia, asigurarea unor progrese constante în dialogul privind liberalizarea vizelor;

16. salută concluziile reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 10 decembrie 2012;

17. cere parlamentului ucrainean (Verkhovna Rada) să respingă proiectul de lege 8711, care limitează libertatea de exprimare în legătură cu orientarea sexuală şi identitatea de gen, adoptat în primă lectură în luna octombrie; relevă faptul că această lege constituie o încălcare clară a Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ambele ratificate de parlamentul Ucrainei;

18. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Serviciului European de Acţiune Externă, Consiliului, Comisiei, statelor membre, Preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului Ucrainei, precum şi adunărilor parlamentare ale Consiliului Europei şi ale OSCE12.

Concluzii. Drumul european al Ucrainei şi integrarea acesteia în UE este condiţionat de o serie de cerinţe obligatorii printre care reforma din domeniul justiţiei, contracararea fenomenului corupţiei şi soluţionarea justă, echitabilă şi imparţială a cazului Iuliei Timoşenko. Cu adevărat, este o luptă a populaţiei ucrainene cu autorităţile acestui stat, atât în privinţa unor proiecte de lege inoportune, care vin în contradicţie cu aspiraţiile ucrainenilor cît şi referitor la cazul ex-premierului ucrainean.

Considerăm extreme de complicată şi duală situaţia în care se află Ucraina la momentul de faţă. Kiev-ul dă semne slabe, presupunem chiar false către UE, care nu fac decît să ducă în eroare şi să provoace mişcări revoluţionare interne.

Atît timp, cît autorităţile statului ucrainean nu pot să stabilească vectorul de mişcare şi dezvoltare pentru viitorul apropiat măcar, atît timp cît încearcă să păstreze artificial aproape şi Rusia, interesul pentru aceste relaţii este evident, şi UE, care se pare că totuşi mai crede şi speră în deciziile corecte şi în interesul strict al ucrainenilor, ameliorări nu se aşteaptă. La fel ca şi Republica Moldova, care are mult de muncit şi de ajustat atît mecanismele interne cît şi cultivarea unor valori europene, Ucraina ar trebuie în primul rind să le accepte, să la recunoască şi apoi respectiv să le implimenteze.

Făcînd studiul şi analiza cazului Iuliei Timoşenko sub toate aspectele accesibile, vedem cu uşurinţă cît de mult afectează imaginea Ucrainei şi ce barieră serioasă este în mişcarea spre UE. Deşi atenţionări în acest sens parvin din mai multe direcţii concomitent, destul de ultimativ şi din partea SUA, careva măsuri nu sunt întreprinse nici pînă în prezent.

În contextul faptului că Ucraina este un stat de drept, democratic, ne exprimăm speranţa că glasul naţiunii o să fie auzit de autorităţile de la Kiev şi cît de curînd o să fie găsite acele căi şi soluţii care o să înduplece toate părţile participante.

Nu dorim să fim nici avocatul, nici procurorul uneia sau altei părţi. Ne-am pus scopul de a expune cu maximă imparţialitate cazul Iuliei Timoşenko şi de a arăta situaţia actuală a Ucrainei.

Pledăm pentru echitate, egalitate, corectitudine şi o justiţie trasparentă, pentru nimicirea fenomenelor ce parazitează şi distrug aceste valori.