Menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice — obiectiv de bază al poliției

Pavel VOICU, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Recenzent: Alexandru MARIŢ, doctor în drept, conferenţiar universitar

The process of transposing of European and international best practice requires, among other objectives, ensuring national and social security, citizen’ security, public order. However, regulation of social relations, the rule of law and discipline, constitutes the true values of democracy. Keywords: public order, security, democracy, police.

Procesul de transpunere în viaţă a bunelor practici europene şi internaţionale prevede, printre alte obiective, asigurarea securităţii statului şi a societăţii, a siguranţei cetăţeanului, a ordinii publice. Or, reglementarea relaţiilor sociale, ale ordinii de drept şi a disciplinei, constituie adevăratele valori ale democraţiei. Cuvinte cheie: ordine publică, securitate, democraţie, poliţie.

Transformările politico-juridice şi social-economice realizate pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova, indiferent de caracterul lor, uneori contradictoriu, demonstrează un adevăr incontestabil: ţara noastră se află într-un proces de transpunere în viaţă a celor mai bune practici europene şi internaţionale, de afirmare a personalităţii umane şi de consolidare a democraţiei. În opinia profesorului I. Guceac, democraţia trebuie să fie concepută ca „stare, care pe lângă drepturi şi libertăţi, impune individului anumite îndatoriri faţă de societate, stat, responsabilitate civică, respectare strictă a legilor şi disciplinei“.1 În condiţia unui stat de drept, consideră autorul menţionat, democraţia presupune existenţa unui sistem de reguli de folosire a legilor şi a altor instrumente de reglementare normativă a relaţiilor sociale al căror scop asigurarea ordinii publice.2

Securitatea statului şi a societăţii, siguranţa persoanei, constituie o valoare socială fundamentală, de existenţa şi nestingherita ei realizare depinde normala desfăşurare a activităţii statului în realizarea sarcinilor şi funcţiilor care îi revin. Reglementarea riguroasă a relaţiilor sociale, aşezarea întregii vieţi pe bazele trainice ale legalităţii, ale ordinii de drept şi disciplinei, reprezintă o cerinţă firească a democraţiei.

Problema ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului se pune în spaţiul european, cu multă actualitate, fiind tot mai evidente preocupările factorilor de decizie în acest sens, dar, în egală măsură, şi ale cetăţenilor cărora le este din ce în ce mai greu să accepte climatul de insecuritate. De aceea, în centrul preocupărilor autorităţilor publice se află ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, ca repere majore ce condiţionează buna funcţionare a organelor de stat abilitate.

Un loc deosebit de important îl ocupă asigurarea şi menţinerea ordini publice şi a securităţi publice, măsurile care contribuie la executarea legilor şi hotărârilor judecătoreşti, buna convieţuire în societate, cât şi buna funcţionare a serviciilor de stat. Profesorul V. Guţuleac defineşte ordinea publică ca un ansamblu de reguli care organizează comportamentul indivizilor în societate, în mod special, în locurile publice, reguli care se materializează atât în norme morale, teologice, obiceiuri, tradiţii şi norme juridice, cât şi în măsurile pe care societatea este în drept să le ia prin intermediul organelor sale abilitate împotriva indivizilor atunci când aceste reguli de conduită socială nu sunt respectate.3 Ordinea publică este interpretată şi ca stare de „legalitate, de echilibru şi pace socială, prin care se asigură liniştea publică, securitatea persoanei, a colectivităţilor şi a bunurilor, sănătatea şi morala publică, care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi funcţionarea structurilor specifice statului de drept“.4

Fără a intra în dezbateri privind diversitatea opiniilor privitor la noţiunea „ordine publică“, ne raliem opiniei în care această noţiune este considerată „strâns legată de ordinea de drept sau constituţională şi presupune desfăşurarea relaţiilor sociale în conformitate cu prevederile legale“.5

De altfel, ordinea publică este o stare de drept şi de fapt care permite realizarea echilibrului bazat pe consensul social necesar funcţionării optime a ansamblului social în condiţiile reglementărilor juridice interne, consacrării apărării şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului public şi privat, a celorlalte valori supreme, în scopul promovării şi afirmării progresului social într-o societate democratică.

Asigurarea ordini publice reprezintă o cerinţă esenţială a stabilităţii interne care garantează asigurarea condiţiilor corespunzătoare edificării unui stat de drept. Cu alte cuvinte, asigurarea ordini publice reprezintă o necesitate socială, realizată prin activităţi specifice de organe speciale — forţele de ordine publică, ce reprezintă autorităţi deţinând competenţe şi atribuţii în materie de ordine publică şi cărora, prin lege şi prin alte acte normative, li se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliţie a statului.

Din categoria organelor prin intermediul cărora se realizează dreptul de poliţie al statului face parte şi poliţia, considerat un „organ specializat al puterii executive însărcinat de legislaţia în vigoare să asigure pacea şi liniştea publică, să apere societatea de orice manifestări violente, să identifice şi să imobilizeze persoanele care manifestă un compartiment ilicit aplicând măsuri de constrângere în modul prevăzut de lege“.6 În acelaşi timp, în calitatea sa de autoritate publică, chemată să asigure aplicarea şi respectarea legii, poliţia este şi un „instrument de control, dar şi de represiune, în situaţiile în care forţa fizică devine necesară pentru impunerea ordinii de drept“.7

În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale în domeniul protecţiei intelectuale până în anul 2020 menţinerea securităţii publice impune realizarea eficientă a măsurilor politice, organizaţionale, social-economice, informaţionale, de drept şi alte măsuri în vederea: depistării, prevenirii, combaterii terorismului şi extremismului, corupţiei, circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi psihotrope, a armelor, muniţiilor, substanţelor explozive, organizării migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane, fie de alte atentate la drepturile şi libertăţile persoanei şi cetăţeanului, valori materiale şi spirituale ale societăţii, obiecte de infrastructură ale Republicii Moldova de importanţă critică şi/sau potenţial periculoase, prevenirii conflictelor sociale, prevenirii, eliminării şi minimizării consecinţelor unor situaţii excepţionale provocate de om şi de natură, fapte ce pot periclita viaţa şi sănătatea persoanei, îmbunătăţirii administraţiei publice în domeniul securităţii transportului.8

Inspectoratul General al Poliţiei (în continuare — Inspectoratul General) reprezintă unitatea centrală de administrare şi control a Poliţiei, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care, în condiţiile legii, apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, prevenire, descoperire şi investigare a infracţiunilor şi contravenţiilor.

Anii 2014 şi 2015 au fost marcaţi pentru Poliţia Republicii Moldova de ample procese de reorganizare structurală, având la bază noul cadru juridic care reglementează activitatea poliţiei din Republica Moldova şi statutul poliţistului. Odată cu crearea Inspectoratului General al Poliţiei a fost pus accent pe dezvoltarea capacităţilor poliţiei de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, prin implementarea practicilor noi de investigare a crimelor. Măsurile organizatorice şi funcţionale au vizat, în principal, optimizarea structurilor de Poliţie, creşterea eficienţei acestora, precum şi descentralizarea şi debirocratizarea activităţilor. Pentru a asigura operaţionalizarea structurilor nou-create, s-a pus accent pe crearea noului cadru normativ atât a subdiviziunilor specializate cât şi subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei, în scopul asigurării delimitării stricte a competenţelor, reglementarea procedurilor de interacţiune. În vederea asigurării transparenţei în activitatea Inspectoratului General al Poliţiei, a fost lansată pagina oficială, care cunoaşte o dinamică ascendentă în partea ce ţine de vizualizarea continuă şi reprezintă o sursă de informare pentru cetăţeni vizând activităţile desfăşurate de către Poliţie.

La 8 aprilie 2014, prin ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei nr. 58, a fost aprobat Programul de dezvoltare strategică al Poliţiei pentru anii 2014—2016 (în continuare — PDS). PDS este principalul document de planificare managerială şi strategică al activităţii Poliţiei, care vine să completeze sistemul planificării strategice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. PDS descrie direcţiile de activitate ale instituţiei, prioritate având obiectivele reflectate în documentele de politici din domeniul de responsabilitate aprobate, identifică lacunele în capacităţi şi instrumentele/ metodele pe care le va utiliza Poliţia în vederea atingerii obiectivelor sale.9

Programul stabileşte 8 priorităţi pe termen mediu ce derivă din principalele documente de politici aprobate:

— Reformarea Poliţiei în vederea accesului populaţiei la un serviciu calitativ şi o atitudine pro-activă, integră şi predictibilă a angajaţilor pentru a oferi siguranţă şi ordine publică;

— Integrarea europeană prin realizarea angajamentelor şi acordurilor cu Uniunea Europeană, prevăzute inclusiv de Agenda de asociere, ce ţin de implementarea bunelor practici şi proceduri europene în sistemul afacerilor interne;

— Modernizarea managementului resurselor umane prin dezvoltarea unui sistem de formare continuă a personalului, proceduri clare şi transparente de evaluare, promovare şi motivare a angajaţilor;

— Toleranţă zero faţă de corupţie, acte de tortură, încălcarea drepturilor şi libertăţilor legitime, atitudini şi tratamente discriminatorii din partea angajaţilor sistemului afacerilor interne;

— Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii prin modernizarea metodelor, mijloacelor şi indicatorilor de performanţă utilizaţi;

— Asigurarea capacităţilor sporite şi interoperabilităţii autorităţilor de resort pentru garantarea ordinii şi securităţii în spaţiile publice;

— Dezvoltarea unei infrastructuri infocomunicaţionale integrate şi eficiente orientate spre îmbunătăţirea performanţei şi transparenţei serviciilor prestate;

— Dezvoltarea infrastructurii şi capacităţilor subdiviziunilor de Poliţie în raioanele de est în vederea creării condiţiilor reale de reintegrare a regiunii transnistrene în spaţiul economic, social şi informaţional al Republicii Moldova.

În rezultatul unei analize a activităţii secţiilor de urmărire penală teritoriale şi specializate, s-a constatat că în perioada ultimilor 5 ani starea infracţionalităţii pe teritoriul Republicii Moldova a avut un trend crescător de la 29891 în anul 2010 până la 38 755 în anul 2014. Cu toate acestea în rezultatul măsurilor întreprinse în anul 2015 se reuşeşte diminuarea fenomenului infracţional cu 5,54 % (36609) faţă de anul 2014.10

Starea infracţionalităţii pe teritoriul Republicii Moldova

Analiza situaţiei criminogene demonstrează că, din numărul total al infracţiunilor înregistrate pe parcursul anului 2015-19912 constituie infracţiuni contra patrimoniului, în comparaţie cu 21315 infracţiuni înregistrate în anul 2014, fiind înregistrată descreşte cu 8,79 %. Factorii şi condiţiile esenţiale ce au contribuit la comiterea acestor genuri de infracţiuni, atât in 2014, cat şi in anul 2015 sunt:

1. condiţiile sociale precare de trai ale cetăţenilor;

2. credibilitatea exagerată a unor cetăţeni la transmiterea bunurilor şi valorilor materiale, transmiterea bunurilor fără a fi asigurate prin gaj;

3. admiterea de către proprietari în locuinţe a unor persoane puţin cunoscute care se familiarizează cu bunurile materiale din locuinţe etc.;

4. măsurile de profilaxie insuficiente;

5. neangajarea persoanelor în câmpul muncii;

6. lăsarea copiilor fără supraveghere şi lipsa controlului asupra acestora;

7. folosirea abuzivă de către unele persoane a băuturilor alcoolice şi a substanţelor narcotice, lipsa de surse financiare pentru procurarea acestora.

Creşterea înregistrată pe parcursul anului 2015 se manifestă în deosebi la categoria infracţiunilor cu pericol social redus, în timp ce infracţiunile grave şi deosebit de grave au o tendinţă de scădere sau o uşoară creştere.

Ponderea infracţiunilor după categorii

Relevant este faptul că numărul omorurilor s-a diminuat cu 19,5% în 2014 şi cu 1,27 % în 2015, fiind prima scădere semnificativă înregistrată în ultimii ani.

Omoruri

Acelaşi lucru este obţinut şi la aşa categorie de infracţiuni cum ar fi tâlhăriile care a scăzut cu 10-5 % în 2014 şi 16 % în 2015.

Tîlhării

În anul 2014 a fost înregistrată o creştere a infracţiunilor contra familiei şi minorilor, şi anume de la 1284 anul 2013 la 2172 sau o creştere de 69,19 %, ceea ce în primul rând se datorează îmbunătăţirii încrederii cetăţenilor faţă de poliţie şi respectiv, a influenţat la majorarea numărului acestor infracţiuni declarate poliţiei.

Cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea acestor infracţiuni sunt variate, printre care putem menţiona:

— majoritatea infracţiunilor au fost precedate de întrebuinţarea băuturilor alcoolice la serviciu, în locurile publice sau în familie;

— profilaxia insuficientă în familiile vulnerabile.

Infracţiuni contra familiei şi minorilor

Ce priveşte comiterea infracţiunilor în domeniul transporturilor, dacă în anul 2010 erau înregistrate în medie 3000 de infracţiuni, atunci în 2015 acestea au ajuns la 4931. Numărul acestor infracţiuni a crescut, ca efect al desfăşurării în anii 2014—2015 a multiplelor operaţiuni de profilaxie „Cu mintea trează“, „Viteza“, „Zero grade“, „Nopţi albe“, precum şi a înfiinţării şi operaţionalizării Inspectoratului Naţional de Patrulare. Ca rezultat, în anul 1015, au fost înregistrate mai puţine accidente rutiere soldate cu decesul s-au traumatizarea persoanelor.

Infracţiuni în domeniul transportului

Se constată următoarele cauze şi condiţii care favorizează comiterea acestui gen de infracţiuni:

— conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate;

— conducerea mijloacelor de transport fără permise de conducere;

— depăşirea vitezei stabilite;

— starea deplorabilă a unor porţiuni de drumuri;

— exploatarea mijloacelor de transport contrar cerinţelor tehnice stabilite, precum şi starea tehnică nesatisfăcătoare a automobilelor;

— amplasarea obiectelor fără a asigura vizibilitatea acestora pe marginea drumurilor;

— lipsa pe marginea drumurilor a barajelor, indicatoarelor;

— lipsa practicii suficiente de conducere a mijloacelor de transport la general, în diverse condiţii climaterice, la particular;

— întreţinerea convorbirilor la telefoanele mobile în momentul conducerii mijloacelor de transport;

— traversarea părţii carosabile în locuri interzise, starea de ebrietate a pietonilor.

Totodată, analiza efectuată atestă o descreştere a infracţiunilor contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică în anul 2015 cu 26,1 %. În cazul dat constatarea descreşterii infracţiunilor au un sens pozitiv, ţinând cont de faptul că această descreştere demonstrează, că într-adevăr are loc o schimbare în sectorul justiţiei.

Astfel, în scopul prevenirii şi reducerii infracţiunilor s-a propus întreprinderea şi în continuare a următoarelor măsuri:

— intensificarea activităţilor de profilaxie specială a infracţiunilor (în special cu persoanele care fac abuz de alcool, consumă substanţe narcotice, predispuse să comită infracţiuni, persoanele minore lăsate fără supraveghere etc.);

— sporirea activităţilor de informare a societăţii despre cauzele şi condiţiile care generează infracţiuni (predarea lecţiilor în şcoli, colective de muncă, publicarea articolelor în mass-media, emisiuni televizate, crearea spoturilor publicitare etc.;

— dispunerea anchetelor de serviciu pe fiece caz de comitere a infracţiunii de omor, vătămare corporală medie sau gravă (din relaţii ostile), violenţei în familie sau viol pentru a stabili care a fost rolul inspectorilor de sector şi altor persoane responsabile în profilaxia acestor infracţiuni;

— intensificarea discuţiilor cu conducătorii persoanelor juridice în scopul asigurării pazei încăperilor în care se păstrează bunuri, mijloace financiare sau asigurării pazei la transportarea acestor bunuri de către angajaţi, precum şi încurajarea persoanelor fizice sau juridice de a instala sisteme electronice de pază, camere de luat vederi, lacăte electrice la intrarea în scările blocurilor;

— expedierea sesizărilor în adresa administraţiilor publice locale în vederea asigurării iluminării străzilor, parcurilor şi altor locuri de agrement, în special a celor unde au loc infracţiuni;

— asigurarea ordinii publice, inclusiv cu implicarea societăţii civile, în locurile în care se comit infracţiuni, inclusiv la toate măsurile în masă (concerte, discoteci, serate, nunţi, cumetrii, şedinţe etc.) până la finalizarea lor;

— iniţierea procedurilor de modificare a legislaţiei în vederea înăspririi sancţiunilor pentru conducătorii care conduc mijloacele de transport în stare avansată de ebrietate;

— asigurarea tehnico-materială a ofiţerilor de urmărire penală;

— reorientarea tacticii de combatere a criminalităţii de la priorităţi operative la metodici criminalistice contemporane, prin dotarea cuvenită cu laboratoare şi truse criminalistice, precum şi posibilităţile specialiştilor şi experţilor de a beneficia de performanţe şi perfecţionări continue la compartimentul dat, în scopul ridicării nivelului de colectare a probelor de la faţa locului.

Infracţiuni contra bunei desfăşurări în sfera publică (corupere pasivă/activă, abuz/exces de putere, neglijenţă în serviciu)

Ca măsură care ar ridica nivelul activităţilor petrecute de menţinere a ordinii publice şi efectuarea măsurilor profilactice de combatere a criminalităţii a fost instituirea în cadrul IGP a unei entităţi specializate în prevenirea criminalităţii.

Astfel prin Hotărârea Guvernului nr. 986 din 24.12.2012 cu modificările şi completările operate prin HG nr. 438 din 11.06.2014 cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a fost creată Direcţia generală securitate publică.

Ulterior, au fost efectuate unele modificări a statelor de organizare a subdiviziunilor IGP, urmare cărui fapt prin ordinul MAI nr. 205 din 14.07.2014, în cadrul Direcţiei generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliţiei a fost creat Serviciul Prevenire.

Obiectivul prioritar al activităţii, constituie implementarea acquis-ului „activitatea poliţienească comunitară“, ca o completare majoră de ordin strategic, soluţionarea problemelor de securitate ale comunităţii prin intermediul activităţii în parteneriat a practicilor poliţieneşti tradiţionale în ţările din spaţiul european. În acest sens, activitatea de prevenire se extinde asupra creşterii siguranţei cetăţeanului prin protejarea fizică, controlul asigurării ordinii şi securităţii publice, reducerea factorilor de care beneficiază delicvenţii în activităţi ilicite.

Prin ordinul MAI nr. 131 din 18.04.2014 a fost elaborată şi aprobată Concepţia privind dezvoltarea sistemului de management operaţional la nivel de IGP având la bază declararea anului 2014 „Anul ofiţerului de sector“.

În vara anului 2013 este lansată Campania naţională „Cunoaşte poliţistul tău“ obiectivele cărei au fost:

— consolidarea parteneriatului între Poliţie şi Societate;

— informarea cetăţenilor despre identitatea şefului de post, care deserveşte localitatea sau sectorul administrativ întărit;

— asigurarea unei comunicări eficiente cu societatea;

— valorificarea opiniei publice;

— persuadarea opiniei publice privind activitatea Poliţiei;

— ridicarea nivelului de încredere a cetăţenilor şi mass-media faţă de Poliţie;

— informarea cetăţenilor în aşa mod în care ei să înţeleagă că poliţistul le este prieten.

În calitate de rezultate ale Campaniei sunt aşteptate:

— scăderea nivelului infracţional în zonele urbane şi rurale;

— îmbunătăţirea comunicării între cetăţeni, autorităţile administraţiei publice locale şi poliţie;

— amplificarea sentimentului de siguranţă în rândul cetăţenilor;

— ridicarea nivelului de cunoştinţe despre problemele societăţii şi siguranţă în rândul membrilor comunităţii;

— creşterea nivelului de încredere, imagine pozitivă în rândul cetăţenilor despre activitatea Poliţiei;

— conştientizarea de către cetăţeni că poliţistul din localitate este un bun prieten şi îl va ajuta în situaţiile dificile etc.;

— reducerea fricii şi neîncrederii că Poliţia nu va soluţiona obiectiv situaţiile sesizate de către cetăţean.

Pe parcursul anului 2014, angajaţii Poliţiei, au vizitat 262 253 familii, au desfăşurat 17 877 întruniri, dintre care 8 320 cu cetăţenii, 3 755 în colectivele de muncă, 4 707 cu elevii din instituţiile de învăţământ, 1095 cu colectivele de profesori, precum şi 774 întrevederi tematice cu autorităţile publice locale, ONG-urile şi societatea civilă, la care au participat 448 499 persoane.

În anul 2015, an de finalizare a Campaniei, de angajaţii Poliţiei au fost vizitate 208 196 familii, sau desfăşurat 17 662 întruniri, dintre care 8 208 cu cetăţeni, 2 088 în colective de muncă, 4 242 cu elevii instituţiilor de învăţământ, 924 în colectivele de profesori, în total la aceste întruniri au participat 370 480 persoane.

O activitate prioritară rămâne cea desfăşurată în colaborare cu alte organe de drept îndreptată la descoperirea infracţiunilor de rezonanţă, în cadrul căreia sunt obţinute rezultate pozitive la capitolul descoperirea crimelor grave şi deosebit de grave. Accentul de bază fiind pus pe creşterea eficienţei şi calităţii investigării infracţiunilor, dezvoltarea cooperării operaţionale interinstituţionale şi internaţionale la investigarea infracţiunilor, consolidarea parteneriatelor operaţionale în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. Rolul principal în acest sens revenindu-i Inspectoratului Naţional de Investigaţii.

Subdiviziunile INI, în conformitate cu planurile de acţiuni elaborate întru eficientizarea şi controlul sporit asupra activităţilor de prevenire a infracţiunilor comise în grup şi în locurile publice, celor deosebit şi excepţional de grave, cu rezonanţă social sporită, organizează activităţi de prevenire cu deplasarea angajaţilor în Inspectoratele de Poliţie teritoriale. Scopul principal este acordarea ajutorului practic şi metodic atât la prevenirea infracţiunilor cât şi la descoperirea acestora.

În aceeaşi ordine de idei este şi implementarea prevederilor documentelor naţionale de politici în domeniul combaterii criminalităţii organizate la nivel naţional şi transnaţional. Pe parcursul anilor 2014—2015 activitatea INI la capitolul combaterea crimei organizate a fost concentrată în special la documentarea liderilor lumii interlope ce îşi desfăşoară activitatea ilegală atât în libertate cât şi în instituţiile penitenciare.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor „Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a crimei organizate pe anii 2011—2016“ aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 480 din 30.06.2011,11 a fost elaborat şi înaintat spre avizare „Planul de acţiuni pe anii 2014—2016 cu privire la implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate pe anii 2011—2016“, care a fost aprobat la 04.04.2014 Prin Hotărârea Guvernului nr. 262.

În baza acestui plan, de către IGP al MAI, a fost emis ordinul nr. 86 din 11.06.2014 cu privire la aprobarea Planului de Acţiuni al IGP pentru anii 2014—2016, în vederea implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate pe anii 2011—2016.

În baza competenţelor legale şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, s-au desfăşurat relaţii de conlucrare şi cooperare în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor economice cu majoritatea autorităţilor competente, precum: Departamentul Poliţiei de Frontieră, Direcţia Securitate Publică a IGP, Inspectoratul Naţional de Patrulare, Inspectoratul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul Naţional Anticorupţie, Centrul Naţional de sănătate publică, Centrul Republican de diagnostică veterinară, Inspectoratul Principal de Stat pentru supravegherea pieţei, metrologie şi protecţia consumatorului, AGEPI etc.

Întru eficientizarea activităţii de prevenire şi investigare a infracţiunilor care implică încălcarea proprietăţii intelectuale, s-au stabilit relaţii cu o serie de organizaţii specializate nonguvernamentale, fiind semnate acorduri de colaborare privind asigurarea protecţiei drepturilor cu mai mulţi deţinători de drepturi sau reprezentanţi ai acestora.

În aspect de cooperare la compartimentul vizat continuă activităţile la instituirea unei baze de date comune între serviciile menţionate şi deţinătorii de drepturi unde fiecare vor avea dreptul la diferite grade de acces în cadrul conlucrării a persoanelor şi agenţilor economici implicaţi în fraude de proprietate intelectuală.

În temeiul Ordinului comun al MAI şi Serviciului Vamal, s-au desfăşurat acţiunile de prevenire şi combatere a traficului ilicit de mărfuri pe perimetrul frontierei moldo-ucrainene şi perimetrul administrativ cu regiunea transnistreană. În baza Planului comun semnat între IGP şi DPF, la fel, au fost petrecute măsuri de prevenire a contrabandei şi combatere a traficului ilicit de mărfuri. În perioada estivală au fost organizate şi desfăşurate acţiuni comune ale IGP şi BMA. (Dispoziţie confidenţială). Astfel în anul 2015 au fost înregistrate 51 infracţiuni de acest gen, faţă de 54 înregistrate în 2014.

Un obiectiv important în activitate îl constituie segmentul de comunicare şi informare a activităţilor desfăşurate. Realizarea paginii web a IGP, a fost apreciată pozitiv de către instituţiile media din ţară şi conform datelor statistice acesta este cel mai vizitat site al unei instituţii publice din Republica Moldova.

Conform Barometrului de Opinie Publică, publicat de Institutul de Politici Publice în aprilie 2013, încrederea generală în poliţie a crescut în jumătate de an de la 25% la 27%.12 

Conform unui alt sondaj realizat de aceiaşi instituţie în anul 2014, încrederea cetăţenilor în poliţie se află la cel mai înalt nivel din istoria de 12 ani a măsurărilor: 39%, cu 14% mai mult decât în noiembrie 2012.13

Înfiinţarea a trei Dispecerate integrate pentru preluarea apelurilor de urgenţă şi îmbunătăţirea mobilităţii Poliţiei a contribuit la reducerea timpului de reacţie la apelurile cetăţenilor pînă la maxim 30 minute în localităţile rurale şi 10 minute în oraşe şi municipii.

Din categoria domeniilor prioritare fac parte:

— îmbunătăţirea condiţiilor de primire a cetăţenilor la sediile Poliţiei;

— creşterea capacităţilor de pregătire iniţială şi instruire continuă a poliţiştilor, implementarea unui sistem modern şi eficient de management al carierei şi de evaluare a performanţelor poliţiştilor;

— îmbunătăţirea capacităţilor Poliţiei de asigurare a ordinii şi securităţii publice prin creşterea nivelului dotării structurilor teritoriale şi a celor specializate şi creşterea operativităţii de intervenţie;

— îmbunătăţirea capacităţilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor prin modernizarea dotării şi crearea unui mecanism de marcare a armelor din circuitul civil;

— consolidarea capacităţilor subdiviziunilor teritoriale şi specializate privind colectarea probelor, evaluarea acestor conform standardelor UE şi implementarea noilor tipuri de expertiză criminalistică (ADN, Cyber, noile tipuri de droguri, etc.);

— modernizarea capacităţilor de comunicaţii şi de asigurare a fluxului de informaţii securizate, realizarea infrastructurii necesare şi modernizarea capacităţilor de analiză a informaţiilor;

— asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor conform standardelor UE în cadrul procesului penal.

În calitate de concluzie ţinem să exprimăm convingerea că în pofida unor dificultăţi cu care se confruntă poliţia din Republica Moldova, aceasta înregistrează succese în vederea formării unui sistem eficient de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, demne de apreciat.