Alexei BARBĂNEAGRĂ, doctor habilitat în drept, profesor universitar
|
|
The draft of the referral addresses a set of elements and principles of constitutional value, among human rights and freedoms, elucidated through international law and international treaties, national legislation, ECHR case law and national judicial practice. Keywords: crime, civil litigation, rehabilitation, pension, etc. |
|
|
|
Proiectul sesizării abordează un ansamblu de elemente și principii cu valoare constituțională, printre care drepturile și libertățile omului, elucidate prin prisma dreptului internațional și a tratatelor internaționale, legislației naționale, jurisprudenței CtEDO și practicii judiciare naționale. Cuvinte cheie: infracțiune, litigiu civil, reabilitare, pensie etc. |
|
Curtea Constituțională a Republicii Moldova
str. Alexandru Lăpușneanu nr. 28,
Chișinău MD 2004, Republica Moldova
SESIZARE
privind exсepția de neconstituționalitate,
prezentată în conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și lit. g)
din Constituție
I. Autorul sesizării.
1.1 Barbăneagră Alexei, avocat în interesele lui Cojocaru Victor în speța civilă nr.3-165/17, către CNAS, privind includerea în stagiul de cotizare a perioadei 28 februarie 2004 – 16 octombrie 2007.
1.2 Adresa – mun.Chișinău, str. Pîrcalab, 8
1.3 Funcția – avocat
1.4 Tel. 069167014
II. Obiectul sesizării.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate a practicii judiciare privind drepturile persoanei de a fi reabilitată pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale și civile în coraport cu prevederile art. 53, 20, 26, 54 din Constituția Republicii Moldova.
III. Circumstanțele litigiului examinat de către instanța de judecată.
3.1 În fapt, prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Вotanica din 07.09.2017, s-a decis de a respinge cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Botanica, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-543 din 05.05.2017 și Casei teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Botanica nr. x-01/09-379 din 07.04.2017 privind recalcularea pensiei cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei în care a avut loc durata procesului penal, 28 februarie 2004 – 16 octombrie 2007, începînd cu data de 03 aprilie 2015, ca fiind nefondată.
3.2 Hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Вotanica din 07.09.2017 invocată supra este contestată cu apel și se află spre examinare la Curtea de Apel Chișinău.
Expunerea faptelor relevante privind dosarul penal și cele civile, probe decesive la examinarea speței civile.
3.3 Începînd cu 18 iulie 2003 și în baza contractului individual de muncă, Cojocaru Victor a deținut funcția de director general al combinatului de panificație din Chișinău „Franzeluța” S.A.- cea mai mare întreprindere de panificație din Moldova, 53,7% din acțiunile ale căreia erau deținute de Stat.
3.4 La 28 februarie 2004, Consiliul Suprem de Securitate (C.S.S.) a examinat acuzațiile legate de presupusele fraude în domeniul de achiziție a făinii și altor produse și a adoptat decizia nr. 05/1-03-02, prin care a dispus Guvernului R.M. să inițieze, conform legislației, procedura de eliberare din funcție a directorului general, adjuncților directorului general și a contabilului-șef a S.A. „Franzeluta” (p. IV a Deciziei) pe motivul încheierii contractelor de procurare a făinii și altor produse prin intermediari, ce ar fi sporit artificial prețurile de producere a pâinii (p. III, 4 a Deciziei).
Procuraturii Generale, MAI, SIS și CCCEC s-a pus în sarcină verificarea legitimității contractelor și pornirea dosarelor penale pentru încălcarea legislației.
Procedurile penale împotriva d-lui Cojocaru V.
3.5 Tot, la 28 februarie 2004, Procurorul General al Republicii Moldova, a ordonat și a semnat ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința lui Victor Cojocaru conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 327 alin.1 Cod penal, fiindu-i incriminat încheierea contractului nr. 760 din 22.10.2003 cu SRL „Picom” de furnizare a făinii.
3.6 La data de 06 martie 2004 directorului general al „Franzeluța” S.A. d-lui Cojocaru V. i-a fost înăintată învinuirea în comiterea infracțiunii “abuz de serviciu” și infracțiunea de neglijență legate de semnarea contractului nr. 760 din 22.10.2003 cu S.R.L. “Picom”.
3.7 La 16 octombrie 2007, Curtea Supremă de Justiție, printr-o hotărîre irevocabilă și definitivă l-a achitat pe Cojocaru Victor pe motivele lipsei elementelor componenței de infracțiune, constatînd lipsa vinovăției lui în cauzarea prejudiciului S.A. „Franzeluța”, inclusiv și la încheierea contractului nr. 760 din 22.10.2003 cu S.R.L. „Picom”, menținînd hotărîrea instanței de fond și de apel de achitare, pe motivul lipsei vreunui prejudiciu cauzat prin semnarea contractului nr. 760 din 22.10.2003 cu S.R.L. „Picom”, acesta fiind aprobat inclusiv de către reprezentanții Guvernului în Consiliul S.A. ”Franzeluța”.
Concedierea d-lui Cojocaru V.
3.8 La 28 februarie 2004, prin procesul-verbal nr.11 al ședinței Consiliului S.A. „Franzeluța” s-a decis suspendarea împuternicirilor Direcției executive a societății pînă la definitivarea controlului privind acuzațiile aduse. În baza acestui proces-verbal s-a emis Ordinul nr. 14-p din 01.03.2004 de suspendare a împuternicirilor Direcției, printre care și Cojocaru V., de la 01.03.2004 pînă la definitivarea controlului.
3.9 La 9 martie 2004, făcînd referință directă la indicația Consiliului Suprem de Securitate, Consiliul S.A. „Franzeluța” a aprobat sistarea înăinte de termen a împuternicirilor cu eliberarea din funcție a d-lui Cojocaru V. (procesul-verbal nr. 12)
3.10 La 15 martie 2004 în cadrul unei noi ședințe, Consiliul S.A. „Franzeluța”, pentru a afla mai multe detalii, privind acuzațiile aduse reprezentanților societății, decide să solicite informații de la Procurorul General.
3.11 La 16 martie 2004 a fost întocmit procesul-verbal nr.14 al ședinței Consiliului S.A.’’Franzeluța” cu privire la eliberarea din funcție a d-lui Cojocaru V. Din acesta rezultă că procuratura a confirmat inițierea dosarului penal împotriva lui Cojocaru V. în baza Deciziei Consiliului Suprem de Securitate.
3.12 La 29 martie 2004, conform ordinului nr. 24-p Cojocaru Victor, director general al S.A.’’Franzeluța”, a fost concediat la 09.03.2004 “pentru încălcare gravă, chiar și o singură data, a obligațiilor de muncă, conform art. 86, alin. 1-p C.M. al R. Moldova“, fără a da mai multe detalii în ce anume consta încălcarea data.
3.13 La data de 01 iunie 2004 ordinul 24-p a fost modificat prin ordinul nr.44-p, conform căruia Cojocaru Victor, director general al S.A.’’Franzeluța”, a fost concediat “conform art. 86, alin.1-p C.M. al R. Moldova de la 29.03.2004 pentru achiziționarea materiei prime la prețuri ridicate, ceea ce a adus întreprinderii un prejudiciu material esential (contract nr. 760 din 22.10.2003 cu S.R.L. ”Picom”)”.
Proceduri judiciare privind restabilirea în funcție
3.14 La data de 04 martie 2005, Cojocaru Victor s-a adresat în judecată solicitând: restabilirea la locul de muncă în funcția de director general al Societatii pe Actiuni Combinatul de Panificație din Chișinău „Franzeluța” cu încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, despăgubiri morale. A motivat cererea prin faptul că nu a comis nici о abatere și prin acțiunile sale nu a adus nici un prejudiciu S.A. „Franzeluța”.
Pe durata derulării procesului penal, această procedură civilă a fost suspendată conform încheierii din 22.04.2005 a Judecătoriei Botanica.
3.15 La 20 martie 2008, Judecatoria sectorului Botanica, prin decizia sa, respinge ca neintemeiată cererea înaintată de Cojocaru V. Instanta face referință la Decizia Consiliului Suprem de Securitate și motivează că în conformitate cu Statutul Societatii, Consiliul avea dreptul de a decide numirea și sistarea înainte de termen a împuternicirilor dacă a constatat vreo abatere. În dosar lipsesc materiale care ar confirma existența abaterii, care ar fi servit drept temei de eliberare din funcție.
3.16 La data de 03 iunie 2008, Curtea de Apel Chișinău a mentinut hotărîrea primei instanțe. Judecătorul Curții de Apel M. B. a formulat о opinie separată, unde se menționeaza că în cauza penală reclamantul a fost achitat, fiind constatată lipsa vinovăției la cauzarea vreunui prejudiciu în legătură cu încheierea contractului nr. 760 cu SRL „Picom”. Consideră că la concedierea lui V. Cojocaru au fost comise încălcări, iar probele cercetate în dezbaterile judiciare pe parcursul judecării pricinii în prima instanță și în instanța de apel demonstrează că acțiunea este întemeiată.
3.17 La 03 decembrie 2008, Curtea Supremă de Justiție, menține decizia Curții de Apel din 03 iunie 2008 și hotărîrea Judecătoriei Botanica din 20 martie 2008 pentru motive similare, considerând că Cojocaru V. a fost concediat pentru alte motive decât cel indicat în ordin (încheierea contractului cu S.R.L. ”Picom”). Decizia este irevocabilă și definitivă.
3.18 La data de 20.07.2009 Cojocaru V. s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală, solicitând încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, cheltuielile pentru tratamentul medical, asistența juridică, repararea prejudiciului moral și obligarea Procuraturii Generale de a prezenta în mod public scuze pentru învinuirile aduse.
3.19 Prin hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08.11.2010 acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Cojocaru V. prejudiciul moral de 50000 mii lei, prejudiciul material – 5725,15 lei pentru cheltuielile legate de tratament medical, 13800 lei pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică.
3.20 Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 19.05.2011 s-a respins ca fiind neîntemeiat apelul depus de Ministerul Finanțelor, s-a admis parțial apelul declarat de Cojocaru Victor, s-a majorat suma pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică pînă la 35800 lei.
3.21 Prin Decizia Colegiului civil și de contencios administrativ al CSJ din 17.11.2011 recursurile Ministerului Finanțelor și Cojocaru Victor au fost considerate inadmisibile.
IV – Expunerea pretinsei sau pretinselor încălcări ale Constituției, precum și a argumentelor în spriginul acestor afirmații
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele.
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 26
Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia.
(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sînt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire.
(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.
Articolul 47
Dreptul la asistență și protecție socială
(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.
Prevederile relevante ale Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Articolul 6 CEDO
(1) Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
Articolul 8 CEDO
”Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanțelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituție sau prin lege”.
Articolul 1, al Protocolului adițional al Convenției Europene
Protecția proprietății.
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Alte prevederi relevante ale legislației în vigoare.
Art. 123 CPC. Temeiurile degrevării de probațiune.
(3) Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvîrşite de persoana în cauză.
(4) Faptele care, conform legii, sînt prezumate a fi stabilite nu trebuie dovedite de persoana în a cărei favoare se prezumă. Prezumarea faptelor poate fi contestată, conform regulilor generale de probaţiune, de persoana interesată dacă legea nu dispune altfel.
L E G EA privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545-XIII din 25.02.98
Art.1. – Prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi contravenţionale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.
Art.2. – (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
acţiuni ilicite – acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţii, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau contravenţionale (infracţiuni);
Art.6. – Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:
a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare;
Art.7. – În cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie:
a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite;
Art.13. – (1) Repararea prejudiciului specificat la art.7 lit.a), c)-g) şi în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat
(3) Pensia şi indemnizaţia prevăzute la art.7 lit.b) se compensează din bugetul asigurărilor sociale de stat prin intermediul organului teritorial de la locul de trai al persoanei fizice.
Art.15. – (1) Timpul aflării ilegale sub arest, timpul ispăşirii pedepsei, precum şi timpul pe parcursul căruia persoana fizică nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru (funcţie) se iau în considerare la calcularea vechimii generale în muncă şi a vechimii în specialitate.
(2) Vechimea în muncă, calculată cu includerea perioadelor menţionate la alin.(1) al prezentului articol, se va lua în considerare la acordarea înlesnirilor muncitorilor şi funcţionarilor, inclusiv la stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.
Art.16. – La stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă în condiţii avantajoase, perioadele menţionate la art.15 alin.(1), la dorinţa persoanei care a solicitat pensionarea, se echivalează cu perioada de muncă exercitată pînă la condamnarea sau tragerea ei ilegală la răspundere penală ori cu perioada de muncă exercitată după absolvirea de răspundere penală sau după ispăşirea pedepsei.
Argumentele aduse în sprijinul afirmațiilor
4.1. Indiferent de faptul că Cojocaru Victor a fost achitat pe dosarul penal și s-a constatat lipsa vinovăției lui în cauzarea prejudiciului material S.A. ”Franzeluța”, cerințele lui legale de a fi reabilitat pe deplin nu au fost admise. Solicitările lui Cojocaru V. de a fi încasat salariul de bază pe care l-a avut înainte de a fi tras la răspunderea penală, prin hotărîrile instanțelor de judecată în ordine civilă au fost respinse, fără careva motivare relevantă.
4.2. După cum reese din materialele cauzei civile, care se află acum pe rol la Curtea de Apel Chișinău, privind includerea în stagiul de cotizare a perioadei în care a durat procesul penal, această solicitare a fost respinsă de către prima instanță contrar prevederilor legale. Motivul principal al respingerii cererii de chemare în judecată, conform hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 07.09.2017 sunt hotărîrile instanțelor de judecată pe dosarele civile privind respingerea solicitărilor lui Cojocaru V. privind încasarea salariului pe perioada derulării procesului penal. Toate hotărîrile instanțelor de judecată pe cauza penală, precum și pe cauzele civile legate de încasare a salariului pe perioada procesului penal sunt definitive și irevocabile.
4.3. Considerăm că hotărîrile instanțelor de judecată …în partea ce ține de respingerea cerințelor legate de perceperea salariului pe perioada derulării procesului penal sunt contrare standardelor CEDO, hotărîrilor Curții Constituționale ale Republicii Moldova, legislației în vigoare.
4.4. Curtea Constituțională în hotărîrea sa nr. 16 din 25.06.2013 pentru controlul constituționalității art. XI pct. 16 din legea nr. 29 din 6 martie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative reţine că o derogare de la principiul res judicata este justificată doar atunci cînd este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare ( a se vedea p. 62)..
4.5. În aceiași hotărîre Curtea consideră că reglementarea unui mijloc procedural care să permită retractarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile, pronunţate de o instanţă judecătorească cu încălcarea principiilor constituţionale, nu este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil şi principiul securităţii raporturilor juridice. O hotărîre judecătorească, deşi definitivă şi irevocabilă, nu poate fi considerată legală atît timp cît se întemeiază pe un act normativ contrar prevederilor Legii Supreme ( a se vedea p. 65 ).
4.6. Dreptul la un proces echitabil presupune eo ipso prezumţia de conformitate a actelor normative interpretate şi aplicate de instanţa judecătorească în actul de înfăptuire a justiţiei cu normele constituţionale şi legislaţia internaţională.
4.7. Dispoziția alin. (2) din art. 53 al Constituției stabilește răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare în procesele penale. Textul respectiv stabilește că statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvărșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.
4.8. Sunt relevante prevederile directe ce se conțin în art. 120 din Constituția Republicii Moldova, care definește caracterul obligatoriu al sentințelor și altor hotărîrii judecătorești definitive. În cauza Prodan v. Moldova Curtea a stipulat că ”dreptul la un tribunal, dreptul la acces este iluzoriu dacă un Stat Contractantar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână ineficientă în detrimentul unei părți. Republica Moldova, ratificând Convenția Europeană, în temeiul art. 46 al Convenției s-a obligat să respecte standardele CEDO, inclusiv și dezideratul obligativității lucrului judecat.
4.9 În contextul expus instanța de judecată era obligată de a se conduce de deciziile instanțelor judecătorești în cauza penală, decizii definitive și irevocabile. În cazul Roșca v.Republica Moldova Curtea a reiterate că unul dintre aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Prin urmare instanța de judecată examinând solicitarea reclamantului de a include în stagiul de cotizare a perioadei 28 februarie 2004-16 octombrie 2007, timpul de derulare a procesului penal, era obligată de a se conduce de principiul securității raportului juridic, garantat de art.6 par.1 al Convenției.
IV Expunerea pretinselor încălcări ale Constituției, precum și a argumentelor în sprijinul acestor afirmații
Din cele menționate este evidentă lipsa corelației dintre normele folosite de către instanțele de judecată, în cadrul examinării dosarelor civile în cazul Cojocaru Victor, și textul Constituției, ținînd cont de principiul supremației acesteia și de importanța prevederilor contestate în contextual apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
V Cerințele autorului sesizării
Autorul sesizării, acționînd în interesele lui Cojocaru V., pretinde constatarea incălcării următoarelor drepturi prevăzute de Constituția Republicii Moldova: art. 20 – Accesul liber la justiție, conform căreia orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime; stipulează că nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție; art. 26 – imposibilitatea apărării în legătură cu imixtiunea în efectuarea justiției, art. 46 – dreptul la proprietate, art. 53 – dreptul persoanei vătămate pentru atragerea ilegală a persoanei la răspundere penală. Încălcările drepturilor enumerate au fost comise prin adoptarea unor hotărari judecătorești arbitrare, emise de instanțe ce nu dispuneau de garanțiile independenței și imparțialite. Interpretările date de instanțele naționale a valorii juridice a sentinței de achitare în dosarul penal au fost arbitrare, instanțele căutând să indice noi motive de concediere care nici nu au fost incluse în ordinul de concediere emis de S.A. „Franzeluța”. De altfel acest lucru este confirmat și de opinia separată a judecătorului A. B. de la Curtea de Apel Chișinău.
Mai mult decît atât, instanțele de judecată au acționat in așa fel, în special, datorită Deciziei Consiliului Suprem de Securitate, semnată personal de Președintele R. Moldova, conform indicațiilor căruia apelantul a și fost concediat. La fel a procedat și Consiliul de Administrare a parții opuse în procedurile naționale – S.A. “Franzeluța”, 53,7 % de acțiuni ale carei le deținea Statul, acționînd de asemenea la instrucțiunile directe ale Președintelui V., date prin intermediul Deciziei Consiliului Suprem de Securitate.
Prin urmare și tinând cont de numeroase rapoarte internaționale și ale societatii civile, care reclamă lipsa de independență și imparțialitate a judecătorilor din Moldova, Cojocaru V. consideră că judecătorii care au examinat cauza sa civilă nu au dispus de garanțiile independenței și imparțialității, prevăzute de Articolul 6 al Convenției.
Drept urmare a viciilor procedurii judiciare, reclamantul nu a putut obține plata prejudiciului material cauzat prin concedierea ilegala, deși avea о așteptare legitima (legitimate expectation) că va obține о compensație, astfel încât fusese achitat în cauza penală în legătură cu acuzația de semnare a contractului nr. 760 cu SRL „Picom”, ce a servit drept motiv pentru concediere.
Din aceste motive, neacordarea plăților pentru salariul, neobținut în urma unor hotărîri judecătorești arbitrare, constitute о lipsire de proprietate a reclamantului ce nu urmărește un scop legitim și este disproporționată.
Prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzelor civile, deoarece datorită pornirii ilegale a urmării penale s-au născut raporturi juridice, care continua să producă efecte juridice, Cojocaru Victor pînă în present nefiind reabilitat în deplina măsură.
Prin urmare, solicităm:
1) constatarea necorespunderii practicii judiciare în cauza civilă Cojocaru Victor vs CNAS privind neincluderea perioadei 28 februarie 2004 – 16 octombrie 2007 în stagiul de cotizare în coraport cu prevederile art. 20, 26, 46, și a art. 53 a Constituției Republicii Moldova.
2) constatarea necorespunderii practicii judiciare în cauzele civile la cererea lui Cojocaru Victor, menționate supra ce țin de încasarea salariului pentru perioada 28 februarie 2004 – 16 octombrie 2007, timpul de derulare a procesului penal, hotărîrilor contrare prevederile art. 20, 26, 46, a Constituției Republicii Moldova.
VII Lista documentelor :
1. Decizia Consiliului Suprem de Securitate din 28.02.2004 și ordinea de zi a ședinței C.S.S.
2. Ordonanța și procesul verbal de pornire a urmăririi penale din 28.02.2004
3. Scrisoarea nr.18-22/04 din 16.03.2004 a Procuraturii Generale a R.M.
4. Procesele verbale nr.11,12,13,14 ale ședințelor Consiliului S. A. ” Franzeluța” din 28.02.2004, 09.03.2004, 15.03.2004, 16.04.2004.
5. Ordinele S.A. „Franzeluța”nr.14-p din 01.03.2004, 24-p din 29.03.2004, 44-p din 01.06.2004
6. Decizia Colegiului penal lărgit al Curțiii Supreme de Justiție din 16.10.2007
7. Hotărîrea Judecătoriei Botanica din 20.03.2008
8. Decizia Curții de Apel Chișinău din 03.06.2008 și opinia separată a judecătorului M. Buruian.
9. Decizia Colegiului Civil și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03.12.2008.
10. Decizia Colegiului Civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 17.11.2011
11. Hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 20.03.2017 de repunere în termen a documentului executoriu
12. Decizia Colegiului Civil și de contencios administrative al Curții de Apel Chișinău din 18.07.20017
13. Hotărîrea Judecătoriei Chișinău (Sediul Central) din 07.09.2017
14. Cererea d-lui Cojocaru Victor la CEDO și materialele respective
VIII Declarația și semnătura
Declar pe onoare că informațiile ce figurează în prezentul formular de sesizare sunt exacte
Data – 19.12.2017
Avocatul Barbăneagră Alexei
